Dehiscența țesuturilor moi și supraviețuirea implanturilor subperiostale personalizate din titan realizate prin tehnologia CAD/CAM: revizuire sistematică și meta-analiză

Reza Tabrizi, Arash Khojasteh, Mohammad Reza Soleimanpour Brojeni, Samir Aboul Hosn Centenero

Full text link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/42437915/ 

Dehiscența țesuturilor moi și supraviețuirea implanturilor subperiostale personalizate din titan realizate prin tehnologia CAD/CAM: revizuire sistematică și meta-analiză

1. Referință științifică

• Titlul studiului: Soft Tissue Dehiscence and Survival of Customized CAD/CAM Titanium Subperiosteal Implants: A Systematic Review and Meta-analysis
• Autori: Reza Tabrizi, Arash Khojasteh, Mohammad Reza Soleimanpour Brojeni, Samir Aboul Hosn Centenero
• Revista științifică: Journal of Oral Implantology (denumirea completă a revistei nu este precizată explicit în informațiile furnizate; identificarea se bazează pe abrevierea „JOMI” din DOI)
• Anul publicării: 2025
• DOI: 10.11607/jomi.11854

2. Context științific

Tratamentul pacienților cu atrofie alveolară severă reprezintă în continuare una dintre cele mai dificile provocări din implantologia orală modernă. În situațiile în care volumul osos rămas nu permite inserarea implanturilor endoosoase convenționale fără proceduri complexe de augmentare osoasă, implanturile subperiostale personalizate au redevenit o opțiune terapeutică datorită progreselor în planificarea digitală, tehnologia CAD/CAM și metodele moderne de fabricație a titanului.

Pe măsură ce utilizarea acestor dispozitive se extinde, devine esențială evaluarea performanței lor clinice și a comportamentului biologic pe termen mediu și lung. Dintre complicațiile biologice, dehiscența țesuturilor moi poate influența stabilitatea implantului și succesul reabilitării implanto-protetice. Această revizuire sistematică sintetizează dovezile clinice disponibile și analizează atât frecvența acestor complicații, cât și supraviețuirea implanturilor, evaluând totodată influența localizării anatomice asupra rezultatelor.

3. Obiectivul studiului

Obiectivul principal al acestei revizuiri sistematice cu meta-analiză a fost determinarea prevalenței dehiscenței țesuturilor moi asociate implanturilor subperiostale personalizate din titan fabricate prin tehnologia CAD/CAM. În plus, autorii au evaluat rata globală de supraviețuire a implanturilor și au investigat dacă localizarea anatomică – maxilar sau mandibulă – reprezintă un factor predictiv pentru aceste rezultate clinice.

4. Metodologie

Studiul a fost realizat sub forma unei revizuiri sistematice cu meta-analiză. Autorii au efectuat o căutare electronică în bazele de date PubMed, Scopus și Google Scholar pentru identificarea studiilor clinice publicate între ianuarie 2010 și aprilie 2026, care au evaluat implanturi subperiostale personalizate din titan fabricate prin sinterizare directă cu laser a metalului (DMLS) sau prin frezare.

Au fost incluse 14 studii clinice, însumând 368 de implanturi, dintre care 276 au fost inserate la nivelul maxilarului și 92 la nivelul mandibulei. Obiectivul principal a fost evaluarea dehiscenței țesuturilor moi, iar supraviețuirea implanturilor a reprezentat criteriul secundar de evaluare. Analiza statistică a utilizat metoda Kaplan-Meier și modelul de regresie Cox al riscurilor proporționale. Numărul pacienților incluși nu este precizat în informațiile disponibile.

5. Rezultatele principale

Analiza cumulativă a evidențiat o incidență globală a dehiscenței țesuturilor moi de 28,6%. Deși această complicație a fost observată mai frecvent la nivelul maxilarului decât al mandibulei (31,9% comparativ cu 18,5%), diferența nu a atins semnificație statistică.

Rata globală de supraviețuire a implanturilor a fost de 87,8%. În schimb, localizarea anatomică s-a dovedit a fi un factor semnificativ asociat cu riscul de eșec implantar. Implanturile plasate în maxilar au prezentat un risc de pierdere de aproximativ 3,8 ori mai mare decât cele inserate în mandibulă (HR 3,843; IC 95%: 1,157–12,723; p = 0,028). Autorii subliniază însă că această diferență poate reflecta, cel puțin parțial, complexitatea mai mare a cazurilor tratate la nivel maxilar. Analiza de supraviețuire a identificat, de asemenea, două perioade caracterizate printr-o creștere a riscului de eșec, aproximativ la 35 și la 70 de luni după intervenția chirurgicală.

6. Analiză clinică

Această revizuire sistematică oferă o evaluare cuprinzătoare a rezultatelor clinice obținute cu implanturile subperiostale personalizate fabricate prin tehnologii digitale CAD/CAM în tratamentul pacienților cu atrofie alveolară severă. Rezultatele sugerează că aceste dispozitive pot reprezenta o alternativă viabilă atunci când terapia implantară convențională ar necesita proceduri reconstructive extinse.

Un aspect important evidențiat de studiu este faptul că impactul clinic al complicațiilor țesuturilor moi diferă în funcție de localizarea implantului. Deși dehiscența apare relativ frecvent, consecințele sale par să fie mai puțin severe în mandibulă decât în maxilar. În cazul implanturilor maxilare, această complicație este asociată mai frecvent cu pierderea completă a implantului, ceea ce subliniază importanța unei gestionări riguroase a țesuturilor moi și a unei monitorizări clinice pe termen lung.

Analiza temporală arată, de asemenea, că riscul de eșec nu evoluează progresiv, ci prezintă două perioade distincte de vulnerabilitate. Această observație susține necesitatea unui protocol de urmărire clinică prelungită, chiar și la câțiva ani după tratament.

Deși revizuirea sistematică cu meta-analiză reprezintă un nivel ridicat de dovezi științifice, autorii atrag atenția asupra faptului că diferențele observate între maxilar și mandibulă ar putea fi influențate și de severitatea diferită a cazurilor incluse.

7. Aplicații clinice

Rezultatele acestui studiu sunt relevante pentru implantologii și chirurgii oro-maxilo-faciali implicați în reabilitarea pacienților cu atrofie alveolară severă prin utilizarea implanturilor subperiostale personalizate proiectate în flux digital CAD/CAM.

Datele disponibile pot sprijini planificarea tratamentului în cazurile complexe și pot contribui la o evaluare mai realistă a prognosticului implantar. Studiul evidențiază, de asemenea, importanța monitorizării pe termen lung a țesuturilor periimplantare, în special în reconstrucțiile maxilare, unde complicațiile biologice par să influențeze mai puternic supraviețuirea implanturilor.

8. Nivelul dovezilor, limitări și transparență

Această publicație reprezintă o revizuire sistematică însoțită de meta-analiză și se încadrează astfel într-un nivel ridicat de dovezi științifice.

Totuși, robustețea concluziilor depinde de calitatea metodologică și de omogenitatea studiilor incluse. Autorii menționează că diferențele dintre implanturile maxilare și cele mandibulare pot fi influențate de complexitatea diferită a cazurilor clinice analizate. Alte limitări metodologice nu sunt descrise în informațiile disponibile.

În datele furnizate nu sunt raportate declarații privind conflictele de interese sau eventuale relații financiare cu producători de implanturi.

9. Punctele-cheie ale studiului

• Tipul studiului: Revizuire sistematică cu meta-analiză.
• Nivelul dovezilor: Ridicat.
• Numărul studiilor incluse: 14 studii clinice.
• Numărul implanturilor: 368 implanturi subperiostale personalizate din titan (276 maxilare și 92 mandibulare).
• Perioada de urmărire: Nu este precizată explicit în informațiile disponibile; analiza de supraviețuire include evenimente până la aproximativ 70 de luni.
• Criteriul principal de evaluare: Dehiscența țesuturilor moi.
• Rezultatul principal: Dehiscență observată la 28,6% dintre implanturi și o rată globală de supraviețuire de 87,8%.
• Concluzia științifică: Implanturile subperiostale personalizate CAD/CAM reprezintă o opțiune terapeutică pentru atrofia alveolară severă, însă profilul de risc diferă în funcție de localizarea anatomică.
• Limitări: Diferențele dintre maxilar și mandibulă pot reflecta complexitatea diferită a cazurilor; alte limitări metodologice nu sunt specificate.

10. Impactul științific

Această revizuire sistematică consolidează baza de dovezi privind performanța clinică a implanturilor subperiostale personalizate fabricate prin tehnologii digitale moderne. Pe lângă sinteza datelor referitoare la supraviețuirea implanturilor, studiul analizează în mod specific complicațiile țesuturilor moi și influența localizării anatomice asupra rezultatelor pe termen lung.

Identificarea unor perioade distincte cu risc crescut de eșec oferă informații utile pentru optimizarea protocoalelor de monitorizare clinică și poate orienta viitoarele cercetări longitudinale. În ansamblu, lucrarea contribuie la consolidarea dovezilor privind utilizarea implanturilor subperiostale personalizate la pacienții atent selectați, subliniind în același timp necesitatea unei evaluări individualizate a riscului.

11. Concluzie editorială

Această revizuire sistematică cu meta-analiză oferă o imagine actualizată asupra performanței clinice a implanturilor subperiostale personalizate din titan realizate prin tehnologia CAD/CAM. Rezultatele susțin utilizarea acestei abordări în tratamentul atrofiei alveolare severe, dar evidențiază faptul că localizarea anatomică influențează prognosticul pe termen lung. Gestionarea atentă a țesuturilor moi și monitorizarea clinică prelungită rămân elemente esențiale pentru optimizarea rezultatelor terapeutice.