Bibliografie
Implant mandibular subperiostal unilateral fabricat prin tehnologie aditivă pentru reabilitare orală complexă: raport de caz
Joel Joshi Otero, Manuel Fernandez Dominguez
Implant mandibular subperiostal unilateral fabricat prin tehnologie aditivă pentru reabilitare orală complexă: raport de caz
1. Referință științifică
- Titlul studiului: Implant mandibular subperiostal unilateral fabricat prin tehnologie aditivă pentru reabilitare orală complexă: raport de caz
- Autori: Dr. Joel Joshi Otero, Dr. Manuel Fernandez Dominguez
- Revistă științifică: Current Trends in Medical and Clinical Case Reports
- Anul publicării: 2020
- DOI: 10.47690/CTMCCR.2020.2201
2. Context științific
Tratamentul pacienților cu atrofie osoasă avansată a maxilarului și mandibulei rămâne una dintre cele mai mari provocări din implantologia dentară și chirurgia orală. Atunci când volumul osos rezidual este insuficient, protocoalele convenționale se bazează frecvent pe proceduri de reconstrucție osoasă, tehnici de grefare sau abordări implantare specifice care necesită multiple etape chirurgicale înainte de obținerea unei reabilitări protetice fixe.
Evoluția tehnologiilor digitale, în special proiectarea și fabricația asistate de calculator (CAD/CAM), imprimarea metalică 3D și analizele biomecanice virtuale, a favorizat dezvoltarea implanturilor subperiostale personalizate. Aceste dispozitive sunt concepute pentru a se adapta anatomiei pacientului și pot reprezenta o alternativă în anumite situații în care implanturile endoosoase convenționale sunt dificil de utilizat.
Acest articol se înscrie în acest context de inovare și prezintă un caz clinic de reabilitare orală complexă utilizând un implant subperiostal mandibular unilateral fabricat prin tehnologie aditivă.
3. Obiectivul studiului
Obiectivul acestui raport de caz a fost descrierea utilizării clinice a unui implant subperiostal mandibular unilateral personalizat, fabricat prin imprimare 3D, la un pacient cu atrofie mandibulară posttraumatică severă și antecedente de eșec al reconstrucției osoase.
Autorii au urmărit să ilustreze fezabilitatea acestei abordări într-o situație clinică complexă, în care opțiunile convenționale erau limitate, iar pacientul refuza proceduri suplimentare de grefare osoasă.
4. Metodologie
Acesta este un raport de caz clinic.
Pacientul a fost un bărbat în vârstă de 35 de ani care prezenta atrofie mandibulară posttraumatică severă, clasificată ca nivelul V conform clasificării Cawood și Howell. Antecedentele sale medicale includeau eșecul anterior al unei grefe osoase autologe prelevate din creasta iliacă, precum și episoade recurente de fistule mandibulare.
Planificarea s-a bazat pe o tomografie computerizată maxilo-mandibulară de înaltă rezoluție. Datele DICOM au fost convertite în modele STL pentru proiectarea unui implant personalizat. A fost realizată o Analiză cu Elemente Finite (FEA), aplicând o încărcare de 100 N asupra bonturilor implantare. Implantul a fost fabricat din aliaj de titan Ti6Al4V utilizând tehnologia de topire cu laser.
Perioada de urmărire raportată în articol a fost de un an. Nu a fost utilizat un grup de control, ceea ce este în concordanță cu natura descriptivă a unui raport de caz.
5. Rezultate principale
Implantul subperiostal personalizat a fost inserat fără a necesita modificări intraoperatorii, sugerând o bună concordanță între planificarea digitală și situația clinică reală.
Trei bonturi protetice au fost integrate în designul implantului, iar fixarea a fost realizată cu ajutorul a patru șuruburi de osteosinteză autofiletante. După opt săptămâni, a fost livrată o proteză hibridă definitivă înșurubată.
În timpul monitorizării postoperatorii a fost observată o tumefacție localizată în regiunea parasimfizară stângă în a treia săptămână după intervenție. Potrivit autorilor, tomografia computerizată efectuată nu a evidențiat anomalii semnificative. A fost prescris tratament antibiotic cu clindamicină, iar evoluția a fost favorabilă.
Pacientul a fost urmărit timp de un an, menținându-se reabilitarea protetică fixă descrisă în cazul clinic. În datele disponibile nu au fost raportate alte evenimente clinice majore.
6. Analiză clinică
Această publicație ilustrează interesul potențial al implanturilor subperiostale personalizate în situații deosebit de complexe de reabilitare implantară. Cazul prezentat privește un pacient care cumula mai mulți factori nefavorabili: traumatism anterior, atrofie osoasă severă, eșecul unei grefe osoase anterioare și refuzul unor proceduri reconstructive suplimentare.
Originalitatea abordării constă în utilizarea combinată a fluxului digital de lucru, a planificării CAD/CAM, a analizei cu elemente finite și a fabricației aditive din titan. Aceste instrumente permit teoretic o adaptare anatomică precisă a implantului, reducând în același timp anumite limitări asociate tehnicilor reconstructive convenționale.
Din perspectivă clinică, acest raport evidențiază posibilitatea obținerii unei restaurări fixe susținute de implanturi fără recurgerea la proceduri suplimentare de augmentare osoasă într-un caz selectat. Totuși, el nu permite determinarea performanței pe termen lung a acestei soluții și nici compararea sa cu implanturile endoosoase convenționale, implanturile zigomatice sau procedurile de grefare osoasă.
Concluziile trebuie, prin urmare, interpretate cu prudență. Succesul observat la un singur pacient nu constituie o dovadă suficientă pentru generalizarea acestei abordări la toți pacienții cu atrofie osoasă severă. Sunt necesare studii care să includă un număr mai mare de pacienți și perioade mai lungi de urmărire pentru a evalua mai bine stabilitatea biologică și protetică a acestei tehnologii.
7. Aplicații clinice
Datele prezentate sugerează un interes potențial al acestei abordări în anumite situații complexe de reabilitare orală:
- Atrofie mandibulară severă (Clasa V Cawood și Howell).
- Pacienți cu antecedente de eșec al reconstrucției osoase.
- Cazuri în care procedurile suplimentare de grefare osoasă nu sunt dorite sau sunt refuzate.
- Reabilitări implantare care necesită planificare digitală avansată.
- Utilizarea fluxurilor de lucru CAD/CAM și a fabricației aditive în chirurgia orală.
- Realizarea de proteze hibride susținute de implanturi subperiostale personalizate.
Articolul nu oferă însă recomandări clinice generale și nu permite definirea precisă a indicațiilor optime pentru această tehnică.
8. Nivel de evidență, limitări și transparență
Această publicație reprezintă un raport de caz clinic și, prin urmare, are un nivel scăzut de evidență în ierarhia datelor științifice.
Principala limitare metodologică este includerea unui singur pacient fără grup de comparație. Rezultatele observate nu permit evaluarea reproductibilității tehnicii și nici a unei eventuale superiorități față de alte strategii de reabilitare implantară.
Perioada de urmărire raportată a fost de un an, ceea ce rămâne insuficient pentru evaluarea completă a comportamentului implantului pe termen lung, în special în ceea ce privește complicațiile biologice sau mecanice.
Nu este declarat în mod explicit niciun conflict de interese în materialul disponibil. Autorii menționează implicarea unei companii specializate în proiectarea digitală a implanturilor, însă nu sunt prezentate detalii privind eventuale relații financiare.
9. Puncte-cheie ale studiului
- Tipul studiului: Raport de caz clinic
- Nivel de evidență: Scăzut
- Populația sau numărul de studii analizate: 1 pacient
- Numărul de pacienți sau implanturi: 1 pacient; implant subperiostal mandibular unilateral
- Durata urmăririi: 1 an
- Criteriul principal evaluat: Fezabilitatea clinică a reabilitării implantare cu un implant subperiostal personalizat
- Rezultatul principal: Inserarea cu succes a implantului și livrarea unei proteze hibride fixe, cu o perioadă de urmărire raportată de un an
- Concluzie științifică: Tehnica pare fezabilă în acest caz clinic complex
- Limitări potențiale: Caz unic, absența unui grup de control și lipsa datelor pe termen lung
10. Impact științific
Această publicație contribuie la literatura emergentă dedicată implanturilor subperiostale personalizate fabricate prin imprimare 3D. Ea oferă o ilustrare practică a integrării fluxului digital de lucru în reabilitarea implantară a pacienților cu atrofie osoasă avansată.
Interesul științific al acestei lucrări nu constă în demonstrarea unei eficacități clinice generalizabile, ci mai degrabă în descrierea detaliată a unui protocol care combină imagistica tridimensională, proiectarea asistată de calculator, analiza biomecanică și fabricația aditivă.
Cazul prezentat susține ideea că anumite situații clinice asociate istoric cu proceduri reconstructive complexe pot beneficia de abordări personalizate. Cu toate acestea, datele disponibile rămân limitate și nu permit formularea unor concluzii privind supraviețuirea implantului pe termen lung, ratele complicațiilor sau locul exact al acestei tehnici în arsenalul terapeutic al implantologiei moderne.
11. Concluzie editorială
Acest raport de caz evidențiază utilizarea unui implant subperiostal mandibular personalizat, realizat prin fabricație aditivă, într-un context de reabilitare orală complexă asociată cu atrofie osoasă severă. Rezultatele raportate sugerează fezabilitatea acestei abordări la un pacient selectat cu antecedente chirurgicale nefavorabile. Cu toate acestea, din cauza nivelului scăzut de evidență și a caracterului izolat al cazului prezentat, aceste observații trebuie considerate exploratorii și necesită confirmare prin studii clinice mai robuste înainte de orice extrapolare la scară largă.
