Reconstrucția maxilarului cu implanturi subperiostale la un pacient oncologic: urmărire clinică pe o perioadă de un an

Pablo Garrido-Martínez, Norberto Quispe-López, Néstor Montesdeoca-García, Germán Esparza-Gómez, José-Luis Cebrián-Carretero

Full text link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35317297/

Reconstrucția maxilarului cu implanturi subperiostale la un pacient oncologic: urmărire clinică pe o perioadă de un an

1. Referință științifică

• Titlul original: Maxillary reconstruction with subperiosteal implants in a cancer patient: A one-year follow-up
• Autori: Pablo Garrido-Martínez, Norberto Quispe-López, Néstor Montesdeoca-García, Germán Esparza-Gómez, José-Luis Cebrián-Carretero
• Revista științifică: Journal of Clinical and Experimental Dentistry (J Clin Exp Dent)
• Anul publicării: 2022
• DOI:4317/jced.59331

2. Context științific

Reabilitarea implanto-protetică a pacienților care au suferit intervenții chirurgicale oncologice la nivelul maxilarului reprezintă una dintre cele mai dificile provocări din chirurgia orală și maxilo-facială. Rezecțiile tumorale extinse determină frecvent pierderi importante de țesut osos și modificări anatomice majore, ceea ce face dificilă sau imposibilă inserarea implanturilor endoosoase convenționale.

În ultimii ani, dezvoltarea planificării chirurgicale digitale, a tehnologiilor CAD/CAM și a fabricației aditive a determinat o renaștere a interesului pentru implanturile subperiostale personalizate. Aceste dispozitive sunt proiectate individual pe baza anatomiei reziduale a pacientului și pot reprezenta o alternativă terapeutică atunci când volumul osos disponibil este insuficient pentru implantologia convențională.

Acest raport de caz descrie tratamentul complet al unui pacient diagnosticat cu carcinom scuamos al maxilarului și ilustrează modul în care planificarea digitală și fabricarea personalizată pot fi integrate într-o reconstrucție maxilo-facială complexă după o intervenție oncologică extinsă.

3. Obiectivul studiului

Scopul acestui raport de caz a fost prezentarea întregului protocol terapeutic aplicat unui pacient diagnosticat cu carcinom scuamos al maxilarului, de la planificarea tratamentului și rezecția tumorală până la reabilitarea protetică definitivă susținută pe implanturi. În același timp, autorii au urmărit să evalueze fezabilitatea clinică a utilizării unui implant subperiostal personalizat după eșecul unei reconstrucții osoase inițiale și să evidențieze potențialul acestei abordări în cazurile oncologice deosebit de complexe.

4. Metodologie

Publicația reprezintă un raport de caz clinic privind un pacient în vârstă de 61 de ani diagnosticat cu carcinom scuamos al maxilarului. După planificarea chirurgicală virtuală, s-a efectuat o maxilectomie totală urmată de reconstrucție cu un lambou liber microvascularizat de peroneu care a inclus trei osteotomii. Totuși, reconstrucția a eșuat la 72 de ore după intervenție din cauza unei tromboze a anastomozei vasculare, ceea ce a impus îndepărtarea grefei.

La nouă luni după intervenția inițială, a fost realizată o nouă planificare digitală pentru proiectarea unui implant subperiostal personalizat din titan, fabricat prin sinterizare laser și prevăzut cu conexiuni implantare externe prelucrate mecanic. Implantul a fost fixat la nivelul pilonilor nazo-maxilari și zigomatico-maxilari. Reabilitarea protetică a fost finalizată prin utilizarea bonturilor transmucosale, amprentării cu lingură deschisă și a unei structuri frezate din aliaj cobalt-crom, acoperită cu ceramică feldspatică. Perioada de urmărire clinică descrisă în articol a fost de un an.

5. Rezultatele principale

În ciuda eșecului reconstrucției inițiale cu lambou liber de peroneu, implantul subperiostal personalizat a permis finalizarea cu succes a reabilitării implanto-protetice. Potrivit autorilor, inserarea implantului s-a desfășurat fără complicații chirurgicale postoperatorii. După vindecarea completă a țesuturilor moi, a fost realizată proteza definitivă, restabilind atât funcția orală, cât și aspectul estetic al pacientului.

Pe parcursul urmăririi clinice de un an, nu au fost raportate complicații chirurgicale sau protetice. Pacientul a fost monitorizat trimestrial prin evaluări parodontale și protetice. La sfârșitul primului an, suprastructura protetică a fost îndepărtată temporar pentru igienizarea completă a mucoasei orale, după care a fost repoziționată.

Autorii consideră că aceste rezultate demonstrează fezabilitatea tehnică și clinică a acestei abordări într-un context terapeutic extrem de complex, subliniind totodată necesitatea unor studii suplimentare înainte de extinderea indicațiilor clinice ale acestei tehnici.

6. Analiză clinică

Acest raport de caz evidențiază potențialul implanturilor subperiostale personalizate în reabilitarea pacienților cu defecte extinse ale maxilarului după intervenții chirurgicale oncologice. Principalul interes al studiului nu constă doar în succesul reabilitării protetice, ci și în gestionarea unei situații clinice deosebit de complexe, caracterizată prin eșecul reconstrucției inițiale cu lambou liber de peroneu din cauza trombozei precoce a anastomozei vasculare. În acest context, implantul subperiostal a fost utilizat ca soluție reconstructivă alternativă după eșecul unei tehnici consacrate și nu ca metodă terapeutică de primă intenție.

Un alt aspect important al studiului îl reprezintă utilizarea unui flux de lucru complet digital. Planificarea chirurgicală tridimensională, tehnologia CAD/CAM și fabricația aditivă au permis realizarea unei structuri perfect adaptate anatomiei reziduale a pacientului. Acest grad ridicat de personalizare poate favoriza o adaptare optimă la structurile osoase restante și poate facilita reabilitarea implanto-protetică în situații anatomice extrem de dificile.

Din punct de vedere clinic, absența complicațiilor chirurgicale și protetice pe parcursul perioadei de urmărire de un an reprezintă un rezultat încurajator. Totuși, aceste constatări trebuie interpretate cu prudență. Fiind vorba despre un singur caz clinic, studiul nu permite evaluarea predictibilității tratamentului, a supraviețuirii pe termen lung a implantului sau compararea acestei abordări cu alte metode reconstructive validate.

Mai degrabă decât să modifice practica clinică actuală, această publicație demonstrează fezabilitatea tehnică a integrării planificării digitale, a fabricației personalizate și a reabilitării implantologice în reconstrucțiile maxilo-faciale de mare complexitate. Rezultatele trebuie considerate preliminare și justifică realizarea unor studii prospective cu loturi mai mari de pacienți și perioade de urmărire mai îndelungate.

7. Aplicații clinice

Rezultatele prezentate în acest raport de caz sugerează că implanturile subperiostale personalizate pot reprezenta o alternativă terapeutică pentru pacienții atent selecționați cu defecte extinse ale maxilarului după chirurgie oncologică, în special atunci când inserarea implanturilor endoosoase convenționale nu este posibilă din cauza volumului osos insuficient. Protocolul descris integrează planificarea chirurgicală digitală, tehnologia CAD/CAM și fabricarea unui implant personalizat din titan destinat susținerii unei reabilitări protetice definitive.

Trebuie însă subliniat faptul că pacientul prezentat în acest studiu a suferit anterior eșecul unei reconstrucții cu lambou liber de peroneu. Prin urmare, rezultatele nu trebuie interpretate ca o recomandare de înlocuire a tehnicilor reconstructive convenționale, ci ca demonstrarea unei soluții posibile în circumstanțe clinice excepționale. Dovezile furnizate de această publicație nu permit extinderea indicațiilor acestei tehnici fără confirmarea prin studii clinice suplimentare.

8. Nivelul dovezilor, limitări și transparență

Această publicație este un raport de caz clinic, reprezentând astfel un nivel scăzut al dovezilor științifice. Deși oferă o descriere detaliată a unei tehnici reconstructive inovatoare, ea nu permite formularea unor concluzii privind eficacitatea pe termen lung, reproductibilitatea metodei sau superioritatea acesteia față de alte opțiuni terapeutice.

Printre principalele limitări ale studiului se numără includerea unui singur pacient, lipsa unui grup de control și o perioadă de urmărire limitată la un an. În consecință, rezultatele au un caracter descriptiv și explorator și nu pot fi extrapolate la populația generală. Autorii subliniază că sunt necesare studii clinice suplimentare pentru a defini mai clar rolul implanturilor subperiostale personalizate la pacienții cu atrofii severe ale maxilarului sau după intervenții chirurgicale oncologice extinse.

În ceea ce privește transparența, autorii declară în mod explicit absența conflictelor de interese. De asemenea, în articol nu sunt menționate surse de finanțare sau relații cu producători de dispozitive medicale care ar fi putut influența rezultatele prezentate.

9. Punctele-cheie ale studiului

• Tipul studiului: Raport de caz clinic.
• Nivelul dovezilor științifice: Scăzut (raport privind un singur caz).
• Populația studiată: Un pacient diagnosticat cu carcinom scuamos al maxilarului.
• Numărul de pacienți:
• Numărul de implanturi: Nu este precizat în articol. Autorii descriu utilizarea unui implant subperiostal personalizat prevăzut cu mai multe conexiuni protetice, fără a specifica numărul exact al acestora.
• Durata urmăririi clinice: 1 an.
• Obiectivul principal evaluat: Fezabilitatea clinică a reconstrucției maxilarului și a reabilitării implanto-protetice utilizând un implant subperiostal personalizat după chirurgie oncologică ablativă.
• Rezultatul principal: Implantul subperiostal personalizat a permis realizarea unei reabilitări funcționale și estetice fără complicații chirurgicale sau protetice pe parcursul perioadei de urmărire de un an.
• Concluzia științifică: Implanturile subperiostale personalizate pot reprezenta o alternativă reconstructivă pentru pacienții atent selecționați cu defecte maxilare complexe, însă sunt necesare studii clinice cu un nivel superior de dovezi pentru confirmarea acestor rezultate.
• Principalele limitări: Raport privind un singur caz, lipsa unui grup de control și o perioadă de urmărire limitată la un an.

10. Impactul științific

Acest studiu contribuie la interesul tot mai mare pentru implanturile subperiostale de nouă generație, a căror dezvoltare a fost posibilă datorită progreselor în planificarea chirurgicală digitală, tehnologiile CAD/CAM și fabricația aditivă. Spre deosebire de implanturile subperiostale utilizate în trecut, limitate de metodele de fabricație și adaptare disponibile la acea vreme, dispozitivele personalizate actuale pot fi proiectate cu un grad ridicat de precizie pentru a se adapta anatomiei specifice fiecărui pacient.

Principala contribuție științifică a acestei publicații constă în demonstrarea fezabilității clinice a unui flux de lucru complet digital aplicat reconstrucției unui defect maxilar extrem de complex după chirurgie oncologică. Totodată, cazul ilustrează faptul că o soluție implantologică personalizată poate reprezenta o opțiune terapeutică atunci când o reconstrucție osoasă microvascularizată convențională nu are succes.

Cu toate acestea, având în vedere nivelul redus al dovezilor asociat unui raport de caz, rezultatele nu permit modificarea recomandărilor clinice actuale și nici afirmarea superiorității acestei tehnici față de alte metode reconstructive. Publicația oferă însă o experiență clinică valoroasă care poate constitui baza unor viitoare studii prospective desfășurate pe loturi mai mari de pacienți, cu protocoale standardizate și perioade de urmărire pe termen lung.

11. Concluzie editorială

Acest raport de caz demonstrează că un implant subperiostal personalizat, realizat prin intermediul unui flux de lucru complet digital, poate permite reabilitarea implanto-protetică a maxilarului după o intervenție oncologică extinsă, chiar și în situația în care o reconstrucție inițială cu lambou liber de peroneu a eșuat. Deși evoluția clinică observată pe parcursul unui an a fost favorabilă, rezultatele trebuie interpretate cu prudență din cauza nivelului scăzut al dovezilor științifice. Cu toate acestea, studiul reprezintă o contribuție importantă la dezvoltarea implantologiei personalizate și evidențiază potențialul tehnologiilor digitale în reconstrucția maxilo-facială a cazurilor cu un grad ridicat de complexitate.