George Dimitroulis , Benjamin Gupta, Ian Wilson, Christopher Hart

Full text links: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35119553/

Creasta alveolară edentată atrofică. Studiu preliminar privind o nouă generație de implanturi subperiostale

1. Referință științifică

• Titlul studiului: Creasta alveolară edentată atrofică. Studiu preliminar privind o nouă generație de implanturi subperiostale
• Autori: George Dimitroulis, Benjamin Gupta, Ian Wilson, Christopher Hart
• Revista științifică: Nespecificată în informațiile furnizate.
• Anul publicării: 2022
• DOI: 10.1007/s10006-022-01044-3

2. Context științific

Reabilitarea implantară a pacienților cu atrofie severă a maxilarelor edentate reprezintă una dintre cele mai complexe provocări din implantologia dentară și chirurgia oro-maxilo-facială. Atunci când volumul osos disponibil este insuficient pentru inserarea implanturilor endoosoase convenționale, tratamentul necesită frecvent proceduri de augmentare osoasă, ceea ce crește complexitatea intervenției și durata tratamentului. În paralel, dezvoltarea tehnologiilor digitale, a proiectării CAD/CAM și a imprimării metalice 3D a permis apariția unor soluții implantare complet personalizate.

Studiul analizează o nouă generație de implanturi subperiostale realizate individual pentru fiecare pacient. Această abordare urmărește să ofere o alternativă de reabilitare implanto-protetică în cazurile de atrofie osoasă avansată, reducând necesitatea efectuării grefelor osoase înaintea tratamentului implantar convențional.

3. Obiectivul studiului

Obiectivul principal al cercetării a fost evaluarea primelor rezultate clinice obținute cu un nou sistem de implanturi subperiostale personalizate, proiectate prin tehnologii CAD/CAM și fabricate prin imprimare metalică tridimensională. Autorii au urmărit să stabilească dacă această soluție poate reprezenta o alternativă pentru reabilitarea pacienților edentați cu atrofie severă a maxilarelor, care în mod obișnuit ar necesita proceduri de augmentare osoasă înaintea inserării implanturilor convenționale.

4. Metodologie

Lucrarea reprezintă o serie de cazuri de tip cohortă.

Pe parcursul unei perioade de patru ani, au fost inserate 21 de implanturi subperiostale personalizate. Fiecare dispozitiv a fost proiectat digital cu ajutorul tehnologiei CAD/CAM și realizat prin imprimare 3D din metal.

Informațiile disponibile nu precizează numărul exact al pacienților incluși, criteriile de selecție, protocolul de urmărire postoperatorie, criteriile utilizate pentru definirea succesului clinic sau metodologia statistică aplicată.

5. Rezultatele principale

Autorii raportează că 14 dintre cele 21 de implanturi au prezentat inițial un rezultat clinic favorabil, corespunzător unei rate de succes de 66,7%. Au fost înregistrate șapte complicații. Acestea au inclus cinci cazuri de expunere a cadrului metalic, un caz de mobilitate a implantului și un eșec atribuit unor cauze fără legătură cu dispozitivul implantar.

Patru dintre cele șapte complicații au fost gestionate cu succes, ceea ce a condus la o rată globală de succes de 85,7%, reprezentând 18 cazuri reușite din totalul celor 21 de implantări.

Pe baza acestor rezultate, autorii consideră că implanturile subperiostale complet personalizate pot reprezenta o opțiune terapeutică pentru pacienții selectați cu atrofie severă a maxilarelor.

6. Analiză clinică

Acest studiu oferă date clinice preliminare privind utilizarea implanturilor subperiostale personalizate dezvoltate printr-un flux digital bazat pe tehnologiile CAD/CAM și imprimarea 3D din metal. Principalul avantaj al conceptului constă în posibilitatea reabilitării pacienților cu volum osos foarte redus fără a recurge obligatoriu la intervenții extinse de reconstrucție osoasă înaintea tratamentului implantar.

Complicațiile raportate demonstrează însă că această abordare implică în continuare provocări biologice și tehnice. În special, expunerea structurii metalice evidențiază importanța planificării chirurgicale riguroase și a monitorizării postoperatorii atente. Totodată, faptul că o parte dintre complicații au fost tratate cu succes sugerează că acestea nu conduc în mod inevitabil la eșecul definitiv al tratamentului.

Din perspectivă clinică, rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Designul studiului nu permite compararea acestei tehnici cu alte opțiuni terapeutice și nici formularea unor concluzii definitive privind superioritatea sa. Lucrarea reprezintă în principal o experiență clinică inițială care justifică desfășurarea unor studii prospective de dimensiuni mai mari și cu perioade de urmărire extinse.

7. Aplicații clinice

Pe baza informațiilor disponibile, această tehnologie poate fi relevantă în următoarele situații:

• pacienți complet edentați cu atrofie severă a maxilarului sau mandibulei;
• cazuri în care implanturile convenționale ar necesita anterior proceduri de augmentare osoasă;
• reabilitări implantare planificate prin tehnologii CAD/CAM;
• restaurări protetice implanto-susținute bazate pe implanturi personalizate.

Autorii menționează, de asemenea, posibilitatea inserării imediate a unei proteze în momentul implantării. Alte indicații clinice nu sunt descrise în informațiile furnizate.

8. Nivelul dovezilor, limitări și transparență

Această publicație reprezintă o serie de cazuri de tip cohortă, corespunzând unui nivel relativ redus al dovezilor clinice comparativ cu studiile clinice randomizate sau cu revizuirile sistematice.

Experiența clinică se bazează pe un număr limitat de implanturi și nu include un grup de control. Rezumatul disponibil nu oferă detalii privind protocolul de urmărire, criteriile de evaluare sau analiza statistică.

În informațiile furnizate nu sunt menționate conflicte de interese și nici eventuale relații ale autorilor cu producătorii de implanturi.

Prin urmare, rezultatele trebuie considerate observații preliminare care necesită confirmare prin studii clinice cu un design metodologic mai robust.

9. Punctele-cheie ale studiului

• Tipul studiului: Serie de cazuri de tip cohortă.
• Nivelul dovezilor: Scăzut până la moderat.
• Populația studiată: Nespecificată în informațiile furnizate.
• Numărul implanturilor: 21 de implanturi subperiostale personalizate.
• Perioada clinică: Patru ani.
• Criteriul principal evaluat: Succesul clinic al implanturilor subperiostale personalizate.
• Rezultatul principal: Rată globală de succes de 85,7% după gestionarea cu succes a mai multor complicații.
• Concluzia științifică: Implanturile subperiostale personalizate pot reprezenta o alternativă terapeutică pentru pacienții selectați cu atrofie severă a maxilarelor.
• Principalele limitări: Serie de cazuri, lipsa unui grup de control și informații metodologice limitate în rezumatul disponibil.

10. Impact științific

Acest studiu contribuie la extinderea literaturii privind utilizarea implanturilor subperiostale personalizate dezvoltate prin tehnologii digitale. Integrarea proiectării CAD/CAM cu imprimarea metalică 3D evidențiază potențialul personalizării în tratamentul cazurilor complexe caracterizate prin pierdere osoasă severă.

Deși nivelul dovezilor rămâne limitat, experiența clinică prezentată oferă prime informații despre fezabilitatea acestei abordări și descrie atât rezultatele favorabile, cât și complicațiile întâlnite. Această perspectivă echilibrată contribuie la evaluarea obiectivă a potențialului clinic al tehnicii.

În ansamblu, studiul constituie o bază pentru cercetări viitoare menite să confirme eficacitatea, siguranța și predictibilitatea pe termen lung a implanturilor subperiostale personalizate.

11. Concluzie editorială

Acest studiu preliminar prezintă primele rezultate clinice privind utilizarea unei noi generații de implanturi subperiostale personalizate, proiectate prin tehnologii CAD/CAM și fabricate prin imprimare metalică 3D. Datele disponibile sugerează că această abordare poate extinde opțiunile de reabilitare implantară pentru pacienții cu atrofie severă a maxilarelor, în special în situațiile în care tratamentul convențional ar necesita augmentare osoasă. Având în vedere nivelul limitat al dovezilor, aceste rezultate trebuie interpretate cu prudență și confirmate prin studii clinice prospective de amploare.