Evoluția implanturilor subperiostale personalizate pentru tratamentul edentației parțiale sau totale la pacienții cu atrofie severă a crestei alveolare

Jan Łoginoff, Agata Majos, Marcin Elgalal

Full text link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38930111/

Evoluția implanturilor subperiostale personalizate pentru tratamentul edentației parțiale sau totale la pacienții cu atrofie severă a crestei alveolare

1. Referință bibliografică

• Titlul articolului: The Evolution of Custom Subperiosteal Implants for Treatment of Partial or Complete Edentulism in Patients with Severe Alveolar Ridge Atrophy
• Autori: Jan Łoginoff, Agata Majos, Marcin Elgalal
• Revistă: Journal of Clinical Medicine
• Anul publicării: 2024
• DOI:3390/jcm13123582

2. Context științific

Tratamentul implantar al pacienților cu atrofie severă a crestei alveolare reprezintă una dintre cele mai dificile provocări ale implantologiei orale moderne. Deși implanturile endoosoase constituie în prezent standardul terapeutic pentru majoritatea pacienților edentați, pierderea importantă de os face adesea imposibilă inserarea acestora fără proceduri prealabile de augmentare osoasă. Aceste intervenții cresc invazivitatea tratamentului, prelungesc durata reabilitării și pot fi asociate cu o morbiditate postoperatorie mai mare.

Implanturile subperiostale au fost dezvoltate inițial ca alternativă pentru pacienții cu un volum osos insuficient. Odată cu succesul implanturilor osteointegrate, utilizarea lor a scăzut considerabil. În ultimii ani însă, dezvoltarea imagisticii tridimensionale, a planificării digitale, a tehnologiilor CAD/CAM și a fabricației aditive a determinat o reevaluare a acestei soluții terapeutice. Articolul analizează modul în care aceste progrese tehnologice au transformat proiectarea și utilizarea clinică a implanturilor subperiostale personalizate la pacienții cu atrofie severă a maxilarului sau mandibulei.

3. Obiectivul studiului

Scopul acestui articol este de a prezenta evoluția istorică și dezvoltarea contemporană a implanturilor subperiostale personalizate utilizate în tratamentul edentației parțiale și totale la pacienții cu atrofie severă a crestei alveolare. Autorii analizează impactul tomografiei computerizate, al proiectării CAD/CAM și al tehnologiilor de fabricație aditivă asupra dezvoltării implanturilor individualizate și sintetizează rezultatele clinice publicate până în prezent.

4. Metodologie

Articolul reprezintă o revizuire narativă a literaturii de specialitate. Autorii nu prezintă rezultate provenite dintr-un studiu clinic original, ci sintetizează date istorice și contemporane referitoare la dezvoltarea implanturilor subperiostale, de la primele modele utilizate în anii 1940 până la implanturile personalizate moderne, realizate printr-un flux de lucru complet digital.

Revizuirea descrie evoluția materialelor utilizate, a tehnicilor imagistice, a metodelor de fabricație, a procedurilor chirurgicale și a rezultatelor clinice raportate în literatura de specialitate. Articolul include două tabele care sintetizează studiile referitoare la implanturile subperiostale convenționale și la cele moderne. Totuși, autorii nu descriu o strategie sistematică de căutare bibliografică, criterii explicite de includere sau excludere și nici o evaluare formală a riscului de bias, aspecte caracteristice unei revizuiri narative și nu unei revizuiri sistematice.

5. Rezultatele principale

Revizuirea evidențiază faptul că implanturile subperiostale au cunoscut o transformare tehnologică majoră în ultimele decenii. Modelele istorice prezentau numeroase limitări, inclusiv necesitatea realizării unor amprente osoase intraoperatorii invazive, dificultăți de adaptare precisă la suprafața osului, o incidență ridicată a complicațiilor și rezultate clinice limitate pe termen lung. Studiile istorice citate de autori raportează, în unele serii, rate de supraviețuire a implanturilor de aproximativ 50–60% după 15 ani de urmărire.

Integrarea tehnologiilor digitale moderne a schimbat radical conceptul acestor implanturi. Utilizarea tomografiei computerizate (CT) și a tomografiei computerizate cu fascicul conic (CBCT), împreună cu proiectarea CAD/CAM și tehnologia Direct Metal Laser Sintering (DMLS), permite fabricarea unor implanturi personalizate din titan, adaptate cu mare precizie anatomiei fiecărui pacient. Aceste progrese au simplificat și protocolul chirurgical, care poate fi realizat în multe situații într-o singură etapă operatorie.

Studiile clinice analizate în revizuire prezintă rezultate încurajatoare pe termen scurt și mediu. Printre acestea se numără un studiu retrospectiv desfășurat pe 70 de pacienți, care a raportat o rată de supraviețuire a implanturilor de 95,8% la doi ani, o serie de cazuri în care zece implanturi au rămas complet funcționale după un an de urmărire și un alt studiu care a raportat o rată de supraviețuire de 93,75% după șase luni. Cu toate acestea, autorii subliniază că literatura continuă să descrie complicații biologice și mecanice, inclusiv expunerea structurii implantului, infecții și mobilitatea implanturilor, ceea ce demonstrează existența unei variabilități importante între rezultatele diferitelor studii.

6. Analiză clinică

Revizuirea evidențiază faptul că relansarea interesului pentru implanturile subperiostale nu reprezintă o simplă revenire la o tehnică istorică, ci rezultatul integrării tehnologiilor digitale moderne în întregul flux de lucru implantar. Implanturile subperiostale personalizate utilizate în prezent sunt fundamental diferite de modelele istorice datorită combinației dintre imagistica tridimensională, planificarea virtuală a tratamentului și fabricația aditivă.

Tomografia computerizată (CT) și tomografia computerizată cu fascicul conic (CBCT) permit o evaluare tridimensională extrem de precisă a anatomiei maxilarului și mandibulei. Împreună cu programele CAD/CAM, acestea fac posibilă proiectarea unui implant adaptat fidel la suprafața osoasă restantă. Astfel, amprentele osoase intraoperatorii, care în trecut necesitau o expunere chirurgicală extinsă și, de multe ori, o intervenție în două etape, nu mai sunt necesare în majoritatea cazurilor. Această evoluție reduce invazivitatea procedurii și poate contribui la creșterea predictibilității tratamentului.

Din punct de vedere clinic, aceste implanturi sunt deosebit de utile la pacienții cu atrofie severă a maxilarului sau mandibulei, la care inserarea implanturilor endoosoase convenționale ar necesita proceduri extinse de augmentare osoasă. Autorii subliniază însă că implanturile subperiostale personalizate nu sunt destinate să înlocuiască implantologia convențională, ci să reprezinte o opțiune terapeutică suplimentară pentru cazurile complexe, atent selecționate.

Autorii atrag atenția și asupra necesității unei interpretări prudente a dovezilor disponibile. Majoritatea studiilor publicate sunt observaționale, retrospective sau serii de cazuri, cu un număr redus de pacienți și protocoale chirurgicale eterogene. În plus, continuă să fie raportate complicații precum expunerea cadrului implantului, infecțiile și mobilitatea implantului. Deși progresul tehnologic a îmbunătățit considerabil această abordare terapeutică, selecția riguroasă a pacienților și monitorizarea clinică pe termen lung rămân esențiale.

Autorii concluzionează că sunt necesare studii clinice prospective, desfășurate pe loturi mai mari de pacienți și cu perioade mai lungi de urmărire, pentru a confirma predictibilitatea și performanța pe termen lung a implanturilor subperiostale personalizate.

7. Aplicații clinice

Pe baza literaturii analizate, implanturile subperiostale personalizate pot reprezenta o opțiune terapeutică valoroasă pentru pacienții cu atrofie severă a maxilarului sau mandibulei, în special atunci când inserarea implanturilor endoosoase convenționale este posibilă doar după proceduri complexe de augmentare osoasă.

Tratamentul se bazează pe un flux de lucru complet digital, care include imagistică CT sau CBCT, planificare virtuală, proiectare CAD/CAM și fabricarea aditivă a implanturilor individualizate din titan. Această abordare permite o adaptare anatomică foarte precisă și simplifică intervenția chirurgicală comparativ cu tehnicile istorice.

Principalele indicații clinice sunt reabilitarea implanto-protetică a pacienților cu edentație parțială sau totală asociată unei atrofii severe a crestei alveolare. Totuși, datele științifice disponibile nu susțin utilizarea acestei metode ca substitut al implantologiei convenționale. Autorii o consideră o soluție specializată pentru situații anatomice complexe, atent selecționate, ale cărei rezultate pe termen lung trebuie confirmate prin cercetări suplimentare.

8. Nivelul dovezilor, limitări și transparență

Această publicație este o revizuire narativă a literaturii, iar nivelul dovezilor științifice este inferior celui oferit de revizuirile sistematice, meta-analizele sau studiile clinice randomizate. Principala contribuție a articolului constă în sinteza evoluției istorice și a progreselor tehnologice ale implanturilor subperiostale personalizate, fără a prezenta rezultate clinice originale.

Studiile incluse sunt foarte heterogene în ceea ce privește selecția pacienților, designul implanturilor, tehnicile chirurgicale, durata urmăririi și criteriile de evaluare. Această variabilitate limitează comparabilitatea rezultatelor și împiedică formularea unor concluzii definitive privind eficacitatea clinică a metodei. De asemenea, articolul nu descrie o strategie sistematică de căutare bibliografică, criterii explicite de selecție sau o evaluare formală a riscului de bias, aspecte caracteristice unei revizuiri narative.

Autorii subliniază că, în ciuda rezultatelor promițătoare obținute cu ajutorul tehnologiilor digitale moderne, sunt necesare studii prospective pe termen lung pentru a confirma siguranța, durabilitatea și predictibilitatea clinică a implanturilor subperiostale personalizate.

În ceea ce privește transparența, autorii declară absența conflictelor de interese. Studiul a fost finanțat de Medical University of Lodz (Polonia) și nu sunt raportate legături financiare cu producători de implanturi sau alți sponsori comerciali.

9. Punctele-cheie ale studiului

• Tipul publicației: Revizuire narativă a literaturii.
• Nivelul dovezilor științifice: Moderat spre redus, corespunzător unei revizuiri narative.
• Populația / studiile analizate: Nu se aplică; articolul sintetizează studii istorice și contemporane privind implanturile subperiostale.
• Numărul de pacienți sau implanturi: Nu se aplică revizuirii în sine; studiile incluse cuprind serii de cazuri și cercetări retrospective cu dimensiuni variabile ale eșantioanelor.
• Perioada de urmărire: Variabilă între studiile analizate, de la câteva luni până la mai mulți ani.
• Obiectiv principal: Prezentarea evoluției implanturilor subperiostale personalizate, cu accent pe dezvoltarea imagisticii medicale, a proiectării digitale, a tehnologiilor de fabricație și a rezultatelor clinice disponibile.
• Rezultatul principal: Integrarea tomografiei computerizate (CT/CBCT), a tehnologiilor CAD/CAM și a Direct Metal Laser Sintering (DMLS) a îmbunătățit semnificativ precizia proiectării, personalizarea și aplicabilitatea clinică a implanturilor subperiostale.
• Concluzia științifică: Implanturile subperiostale personalizate reprezintă o opțiune terapeutică promițătoare pentru pacienții atent selecționați cu atrofie severă a crestei alveolare, însă sunt necesare studii prospective suplimentare pentru confirmarea eficacității și predictibilității pe termen lung.
• Limitările principale: Revizuire narativă, heterogenitate importantă a studiilor incluse, lipsa unei metodologii sistematice și disponibilitatea limitată a studiilor clinice cu nivel înalt de evidență.

10. Impactul științific

Această revizuire oferă o imagine de ansamblu asupra renașterii implanturilor subperiostale în contextul implantologiei digitale moderne. Dincolo de perspectiva istorică, autorii demonstrează că utilizarea imagisticii tridimensionale, a planificării virtuale a tratamentului, a tehnologiilor CAD/CAM și a fabricației aditive a modificat fundamental conceptul acestor implanturi. Astfel, o metodă considerată timp îndelungat depășită a redevenit o alternativă terapeutică viabilă pentru pacienții cu atrofie osoasă severă.

Un aspect important al articolului este abordarea echilibrată a dovezilor disponibile. Deși numeroase studii recente raportează rate ridicate de supraviețuire a implanturilor și rezultate funcționale favorabile, autorii evidențiază și diferențele metodologice dintre cercetări, precum și persistența unor complicații biologice și mecanice. Această analiză critică contribuie la o interpretare realistă a datelor și subliniază importanța practicii bazate pe dovezi în implantologia orală.

Revizuirea identifică, de asemenea, direcții clare pentru cercetările viitoare. Sunt necesare studii prospective multicentrice, protocoale clinice standardizate și perioade mai lungi de urmărire pentru evaluarea stabilității biologice, a durabilității și a predictibilității pe termen lung a implanturilor subperiostale personalizate. Prin urmare, articolul constituie o referință valoroasă pentru dezvoltarea viitoare a implantologiei digitale.

11. Concluzie editorială

Această revizuire evidențiază faptul că implanturile subperiostale au beneficiat de o transformare majoră datorită integrării imagisticii tridimensionale, a planificării digitale și a tehnologiilor moderne de fabricație aditivă. Posibilitatea realizării unor implanturi personalizate din titan a readus această metodă în atenția implantologiei contemporane, oferind o soluție terapeutică pentru pacienții cu atrofie severă a crestei alveolare, la care inserarea implanturilor endoosoase convenționale este dificilă sau necesită proceduri complexe de augmentare osoasă.

În același timp, autorii subliniază că dovezile științifice disponibile provin în principal din studii observaționale și serii de cazuri. Deși rezultatele clinice raportate sunt încurajatoare, sunt indispensabile studii prospective, cu metodologie riguroasă și perioade îndelungate de urmărire, pentru a defini cu certitudine siguranța, eficacitatea și rolul implanturilor subperiostale personalizate în implantologia orală modernă.