Bibliografie
Custom-made 3D printed subperiosteal titanium implants for the prosthetic restoration of the atrophic posterior mandible of elderly patients: a case series
Full text link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31915946/
Custom-made 3D printed subperiosteal titanium implants for the prosthetic restoration of the atrophic posterior mandible of elderly patients: a case series
1. Referință științifică
- Titlul studiului: Custom-made 3D printed subperiosteal titanium implants for the prosthetic restoration of the atrophic posterior mandible of elderly patients: a case series
- Autori: Carlo Mangano, Andrea Bianchi, Francesco Guido Mangano, Jessica Dana, Marco Colombo, Ivan Solop, Oleg Admakin
- Revistă științifică: 3D Printing in Medicine
- Anul publicării: 2020
- DOI: 10.1186/s41205-019-0055-x
2. Context științific
Reabilitarea implantară a sectoarelor posterioare mandibulare sever atrofiate rămâne o provocare clinică majoră, în special la pacienții vârstnici. Atunci când volumul osos rezidual devine insuficient pentru inserarea implanturilor endoosoase convenționale, protocoalele de regenerare osoasă reprezintă adesea opțiunea terapeutică preferată. Totuși, aceste proceduri cresc complexitatea chirurgicală, durata tratamentului și morbiditatea potențială.
Evoluția recentă a fluxului digital de lucru în implantologie, care combină CBCT, proiectarea asistată de calculator (CAD) și fabricația aditivă metalică, deschide calea către noi abordări personalizate. În acest context, implanturile subperiostale, abandonate istoric din cauza dificultăților tehnice și a complicațiilor frecvente, beneficiază astăzi de progresele imprimării 3D și ale tehnologiei de sinterizare directă a metalului cu laser (DMLS). Acest studiu se înscrie în această tendință, evaluând utilizarea implanturilor subperiostale personalizate la pacienți vârstnici cu atrofie mandibulară posterioară severă.
3. Obiectivul studiului
Obiectivul principal al acestei serii de cazuri a fost evaluarea utilizării clinice a implanturilor subperiostale personalizate din titan, fabricate prin imprimare 3D, pentru reabilitarea protetică fixă a sectorului posterior mandibular atrofiat la pacienții vârstnici.
Autorii au studiat în mod special adaptarea implanturilor la situsul osos, durata intervenției chirurgicale, supraviețuirea implanturilor și apariția eventualelor complicații postoperatorii și protetice.
4. Metodologie
Această publicație corespunde unei serii de cazuri clinice.
Între ianuarie 2017 și iunie 2018, autorii au inclus pacienți cu vârsta peste 65 de ani care prezentau edentație parțială în sectorul posterior mandibular asociată cu o atrofie osoasă importantă ce împiedica inserarea implanturilor convenționale de lungime standard.
Pacienții selectați nu doreau să recurgă la proceduri de regenerare osoasă.
Planificarea s-a bazat pe achiziția de date CBCT și scanări intraorale. Implanturile au fost proiectate digital și ulterior fabricate din aliaj de titan utilizând tehnologia DMLS. După intervenția chirurgicală, pacienții au primit o restaurare provizorie, urmată de o reabilitare definitivă din zirconiu-ceramică.
Perioada de urmărire clinică raportată a fost de 12 luni. Criteriile de evaluare au inclus adaptarea implantului, stabilitatea acestuia, durata operatorie, supraviețuirea implantară și complicațiile precoce sau tardive.
5. Rezultate principale
Dintre cei cincisprezece pacienți evaluați inițial, zece au fost în final incluși în studiu. Eșantionul a cuprins patru bărbați și șase femei, cu o vârstă medie de 69,6 ani.
Adaptarea implanturilor personalizate a fost considerată global satisfăcătoare de către operatori, cu un scor mediu de 7 din 10. Două implanturi au prezentat o adaptare insuficientă, atribuită artefactelor radiologice care au perturbat procesul de reconstrucție digitală. Cu toate acestea, aceste dispozitive au putut fi ajustate în timpul intervenției.
Durata medie a procedurilor chirurgicale a fost de 44,3 minute.
După un an de urmărire, niciun implant nu a fost pierdut, corespunzând unei rate de supraviețuire implantară de 100%. O complicație postoperatorie precoce a fost observată la un pacient, asociată cu durere, disconfort și tumefacție. Au fost raportate și două complicații tardive sub forma fracturilor restaurărilor provizorii în timpul fazei de temporizare. Nu au fost descrise alte complicații protetice după inserarea restaurărilor definitive.
Rata globală a complicațiilor observate pe parcursul perioadei de urmărire a atins 30%, deși autorii au precizat că acestea au fost de severitate redusă.
6. Analiză clinică
Acest studiu ilustrează interesul potențial al implanturilor subperiostale personalizate într-o indicație deosebit de complexă: atrofia severă a sectorului posterior mandibular la pacienți vârstnici care refuză tehnicile de reconstrucție osoasă.
Elementul cel mai remarcabil constă în combinarea unui flux digital complet cu fabricația aditivă metalică. Integrarea datelor CBCT, a amprentelor digitale și a proiectării CAD permite producerea unui implant adaptat în mod specific anatomiei pacientului. Această personalizare urmărește îmbunătățirea stabilității mecanice și simplificarea etapei chirurgicale.
Rezultatele observate sugerează că această abordare ar putea constitui o alternativă atunci când soluțiile implantare convenționale sunt limitate de proximitatea nervului alveolar inferior sau de o resorbție osoasă avansată. Absența pierderii implanturilor în primul an reprezintă un semnal clinic încurajator.
Cu toate acestea, aceste date trebuie interpretate cu prudență. Populația studiată este redusă, iar absența unui grup de control nu permite compararea directă a acestei abordări cu alte strategii terapeutice, precum grefele osoase, implanturile scurte sau protocoalele implantare alternative. În plus, perioada de urmărire de douăsprezece luni rămâne insuficientă pentru a aprecia stabilitatea biologică pe termen lung a implanturilor subperiostale la pacienți vârstnici susceptibili de a prezenta o evoluție continuă a atrofiei osoase.
7. Aplicații clinice
Rezultatele acestui studiu pot fi deosebit de relevante în următoarele situații:
- Atrofie severă a sectorului posterior mandibular.
- Pacienți vârstnici care refuză procedurile de grefare osoasă sau regenerare osoasă ghidată.
- Reabilitare implantară fixă într-un context anatomic nefavorabil.
- Utilizarea unui flux digital complet care combină CBCT, proiectarea CAD/CAM și imprimarea 3D metalică.
- Cazuri care necesită o soluție implantară extrem de personalizată, adaptată anatomiei reziduale a pacientului.
Totuși, datele disponibile nu permit extinderea acestor concluzii la alte indicații clinice fără studii suplimentare.
8. Nivel de evidență, limitări și transparență
Această publicație corespunde unei serii de cazuri, ceea ce reprezintă un nivel de evidență relativ scăzut comparativ cu studiile controlate sau comparative.
Principalele limitări identificate de autori sunt:
- număr redus de pacienți (10 pacienți);
- absența unui grup de control;
- urmărire limitată la un an;
- imposibilitatea evaluării performanțelor pe termen mediu și lung;
- risc potențial asociat artefactelor CBCT care pot afecta precizia proiectării.
În ceea ce privește transparența, autorii declară că nu au primit finanțare externă pentru această cercetare. Totuși, aceștia mulțumesc companiei BTK (Dueville, Italia) pentru fabricarea implanturilor DMLS. Autorii declară că nu există conflicte de interese.
9. Puncte-cheie ale studiului
- Tipul studiului: Serie de cazuri
- Nivel de evidență: Scăzut până la moderat (studiu observațional descriptiv)
- Populația analizată: Pacienți vârstnici parțial edentați cu atrofie mandibulară posterioară
- Numărul de pacienți: 10
- Numărul de implanturi: 10 implanturi subperiostale personalizate
- Durata urmăririi: 1 an
- Criteriul principal evaluat: Adaptare, stabilitate, supraviețuire implantară și complicații
- Rezultatul principal: Supraviețuire implantară de 100% la un an
- Concluzie științifică: Implanturile subperiostale personalizate fabricate prin DMLS par fezabile și funcționale în această indicație specifică
- Limitări potențiale: Eșantion redus, absența grupului de control, urmărire scurtă
10. Impact științific
Acest studiu contribuie la reevaluarea contemporană a unui concept istoric al implantologiei: implantul subperiostal. Contribuția majoră constă în integrarea tehnologiilor digitale moderne care permit depășirea unor limitări tehnice ce au împiedicat istoric utilizarea acestor dispozitive.
Datele prezentate sugerează că fabricația aditivă metalică poate oferi o precizie suficientă pentru proiectarea implanturilor adaptate unor anatomii sever resorbite. Studiul contribuie astfel la dezvoltarea unor soluții personalizate pentru pacienții care prezintă deficite osoase severe și pentru care protocoalele reconstructive sunt refuzate sau dificil de realizat.
Chiar dacă concluziile rămân preliminare, această publicație oferă date clinice suplimentare în favoarea utilizării implanturilor subperiostale personalizate și justifică realizarea unor studii prospective de mai mare amploare, cu perioade de urmărire extinse.
11. Concluzie editorială
Această serie de cazuri evidențiază potențialul implanturilor subperiostale din titan fabricate prin imprimare 3D în reabilitarea implantară a sectorului posterior mandibular sever atrofiat la pacienții vârstnici. Rezultatele la un an sunt favorabile, cu o supraviețuire implantară completă și un număr limitat de complicații minore. Totuși, din cauza numărului redus de pacienți și a perioadei limitate de urmărire, aceste observații trebuie considerate preliminare. Sunt necesare studii comparative și evaluări pe termen lung înainte de a defini cu precizie locul acestei abordări în arsenalul terapeutic al implantologiei moderne.
