Implanturi subperiostale de nouă generație pentru tratamentul personalizat al arcadelor dentare atrofiate: revizuire a literaturii și prezentarea a două cazuri clinice

Ernesto Vatteroni, Ugo Covani, Giovanni B. Menchini Fabris

Full text link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37347616/

Implanturi subperiostale de nouă generație pentru tratamentul personalizat al arcadelor dentare atrofiate: revizuire a literaturii și prezentarea a două cazuri clinice

1. Referință științifică

• Titlul studiului: New-Generation Subperiosteal Implants for Patient-Specific Rehabilitation of Atrophic Dental Arches: A Literature Review and Two Clinical Case Reports
• Autori: Ernesto Vatteroni, Ugo Covani, Giovanni B. Menchini Fabris
• Revista științifică: The International Journal of Periodontics & Restorative Dentistry (nu este menționată explicit în informațiile furnizate, dar poate fi identificată prin DOI)
• Anul publicării: 2023
• DOI:11607/prd.6229

2. Context științific

Reabilitarea implantară a pacienților cu atrofie osoasă severă a maxilarului sau mandibulei continuă să reprezinte una dintre cele mai complexe provocări din implantologia dentară și chirurgia orală. Implanturile subperiostale au fost dezvoltate inițial pentru pacienții complet edentați care nu dispuneau de un volum osos suficient pentru inserarea implanturilor endoosoase convenționale. Deși această soluție terapeutică a cunoscut o utilizare largă în trecut, ea a fost abandonată progresiv din cauza dificultăților tehnice legate de fabricarea implanturilor, adaptarea lor anatomică și apariția complicațiilor postoperatorii.

Progresele realizate în domeniul tehnologiilor digitale au schimbat profund modul de planificare și realizare a tratamentelor implantare. Imagistica tridimensională, planificarea computerizată și fabricarea aditivă permit în prezent realizarea unor implanturi din titan personalizate, concepute pentru a se adapta cu precizie anatomiei fiecărui pacient. Aceste evoluții au determinat o reînnoire a interesului pentru implanturile subperiostale în tratamentul pacienților cu atrofie avansată a arcadelor dentare.

3. Obiectivul studiului

Scopul acestei publicații a fost de a prezenta evoluția recentă a implanturilor subperiostale în contextul tehnologiilor digitale moderne și de a ilustra aplicarea lor clinică prin două cazuri tratate cu implanturi subperiostale de nouă generație. Autorii prezintă, de asemenea, observațiile clinice și radiologice obținute după un an de monitorizare.

4. Metodologie

Conform informațiilor disponibile, publicația combină o revizuire a literaturii cu prezentarea a două cazuri clinice. Protocolul terapeutic descris utilizează un flux de lucru complet digital, care include imagistică avansată, proiectare asistată de calculator și fabricarea unor structuri personalizate din titan prin tehnologia de sinterizare laser directă a metalelor (Direct Metal Laser Sintering).

Doi pacienți au fost tratați cu implanturi subperiostale realizate individualizat. Evaluarea rezultatelor a inclus examinări clinice și radiologice efectuate după o perioadă de urmărire de un an. Rezumatul nu oferă detalii suplimentare privind criteriile de selecție a pacienților, protocolul chirurgical, metodologia revizuirii literaturii sau parametrii utilizați pentru evaluarea rezultatelor.

5. Rezultatele principale

Autorii evidențiază faptul că tehnologiile digitale moderne au schimbat semnificativ concepția și fabricarea implanturilor subperiostale. Utilizarea planificării tridimensionale și a producției personalizate face posibilă realizarea unor structuri din titan adaptate cu precizie particularităților anatomice ale fiecărui pacient, depășind o parte dintre limitările tehnice care caracterizau generațiile anterioare de implanturi.

Cele două cazuri clinice prezentate demonstrează aplicabilitatea practică a acestei abordări moderne, fiind însoțite de evaluări clinice și radiologice după un an. Cu toate acestea, rezumatul nu furnizează date cantitative privind supraviețuirea implanturilor, complicațiile biologice sau mecanice, rezultatele protetice ori indicatorii raportați de pacienți. Prin urmare, informațiile disponibile trebuie interpretate ca dovezi descriptive și nu ca o confirmare definitivă a eficacității clinice.

6. Analiză clinică

Principalul merit al acestui studiu constă în demonstrarea modului în care digitalizarea a permis reinterpretarea unui concept implantologic care fusese în mare măsură abandonat din cauza limitărilor tehnice existente în trecut. Integrarea imagisticii tridimensionale, a planificării virtuale și a fabricației aditive permite realizarea unor implanturi subperiostale personalizate, adaptate cu precizie anatomiei fiecărui pacient.

Din perspectivă clinică, această abordare ar putea reprezenta o alternativă terapeutică pentru pacienții complet edentați cu atrofie osoasă severă, în special în situațiile în care inserarea implanturilor convenționale este dificilă din punct de vedere anatomic. Posibilitatea realizării unor structuri individualizate din titan poate îmbunătăți adaptarea implantului la particularitățile osoase ale pacientului.

Totuși, interpretarea rezultatelor trebuie realizată cu prudență. Dovezile clinice se bazează exclusiv pe două cazuri clinice și pe o revizuire a literaturii, fără grup de control și fără comparație cu alte metode terapeutice, precum augmentarea osoasă sau implanturile zigomatice. De asemenea, perioada de urmărire de un an nu permite evaluarea performanței pe termen lung. Sunt necesare studii clinice prospective, cu un număr mai mare de pacienți și perioade mai lungi de monitorizare, pentru a confirma predictibilitatea și siguranța acestei tehnici.

7. Aplicații clinice

Rezultatele prezentate sugerează că implanturile subperiostale personalizate pot constitui o opțiune terapeutică pentru reabilitarea implantară a pacienților cu atrofie severă a maxilarului sau mandibulei.

Abordarea descrisă utilizează un flux digital modern care combină imagistica tridimensională, planificarea implantologică asistată de calculator și fabricarea CAD/CAM a implanturilor personalizate din titan. Cazurile clinice demonstrează fezabilitatea tehnică a acestei soluții în cadrul reabilitărilor implantare complexe.

Cu toate acestea, informațiile disponibile nu permit stabilirea rolului acestei tehnici în comparație cu alte metode reconstructive sau protocoale implantologice.

8. Nivelul dovezilor, limitări și transparență

Această publicație constă într-o revizuire a literaturii completată de două cazuri clinice și, prin urmare, oferă un nivel limitat de dovezi științifice. Valoarea sa principală constă în prezentarea unei inovații tehnologice, mai degrabă decât în demonstrarea definitivă a eficacității clinice.

Limitările identificabile includ numărul foarte redus de pacienți și perioada de urmărire limitată la un an. În plus, rezumatul nu descrie metodologia revizuirii literaturii și nu prezintă analize statistice detaliate.

În informațiile furnizate nu sunt menționate conflicte de interese, surse de finanțare sau relații între autori și producătorii de implanturi.

9. Punctele-cheie ale studiului

• Tipul studiului: Revizuire a literaturii și două cazuri clinice.
• Nivelul dovezilor: Scăzut, bazat pe dovezi clinice descriptive.
• Populația studiată: Doi pacienți.
• Numărul implanturilor: Nu este precizat în informațiile disponibile.
• Durata monitorizării: Un an.
• Criteriul principal de evaluare: Evaluarea clinică și radiologică a implanturilor subperiostale personalizate de nouă generație.
• Rezultatul principal: Tehnologiile digitale permit proiectarea și aplicarea clinică a implanturilor subperiostale personalizate pentru arcade dentare cu atrofie severă.
• Concluzia științifică: Planificarea digitală și fabricația personalizată contribuie la reînnoirea interesului pentru implanturile subperiostale în reabilitarea implantară complexă.
• Limitări: Număr foarte redus de cazuri, perioadă scurtă de urmărire și lipsa informațiilor metodologice detaliate în rezumat.

10. Impact științific

Acest studiu contribuie la reconsiderarea implanturilor subperiostale în contextul implantologiei digitale moderne. Mai degrabă decât să readucă în practică o tehnică istorică în forma sa inițială, publicația demonstrează modul în care imagistica tridimensională, proiectarea virtuală și fabricația aditivă au transformat fundamental procesul de realizare a acestor implanturi, făcând posibilă personalizarea lor pentru fiecare pacient.

Deși dovezile clinice rămân preliminare, lucrarea evidențiază potențialul acestei tehnologii pentru tratamentul pacienților cu atrofie osoasă avansată. Principala sa contribuție constă în demonstrarea fezabilității integrării implanturilor personalizate într-un flux digital contemporan. Totodată, studiul subliniază necesitatea unor cercetări prospective de amploare, cu perioade mai lungi de monitorizare, pentru confirmarea eficacității, siguranței și predictibilității pe termen lung a acestei abordări.

11. Concluzie editorială

Această publicație evidențiază modul în care tehnologiile digitale au redefinit conceptul implanturilor subperiostale, permițând dezvoltarea unor dispozitive personalizate pentru pacienții cu atrofie severă a arcadelor dentare. Cele două cazuri clinice demonstrează fezabilitatea practică a acestei abordări, însă nivelul limitat al dovezilor impune o interpretare prudentă a rezultatelor. Studii clinice prospective, desfășurate pe loturi mai numeroase și cu monitorizare pe termen lung, vor fi necesare pentru a stabili rolul acestor implanturi în implantologia modernă.