Bibliografie
Performanța clinică a implanturilor subperiostale fabricate prin tehnologie aditivă: revizuire sistematică
Full text link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38315326/
Performanța clinică a implanturilor subperiostale fabricate prin tehnologie aditivă: revizuire sistematică
1. Referință științifică
- Titlul studiului: Performanța clinică a implanturilor subperiostale fabricate prin tehnologie aditivă: revizuire sistematică
- Titlul în limba română: Performanța clinică a implanturilor subperiostale fabricate prin tehnologie aditivă: revizuire sistematică
- Autori: Eduardo Anitua, Asier Eguia, Christoph Staudigl, Mohammad Hamdan Alkhraisat
- Revista științifică: International Journal of Implant Dentistry
- Anul publicării: 2024
- DOI: 10.1186/s40729-024-00521-6
2. Context științific
Tratamentul atrofiei osoase severe a maxilarului sau mandibulei reprezintă una dintre cele mai complexe provocări din implantologia modernă. În situațiile în care volumul osos disponibil este insuficient pentru inserarea implanturilor endoosoase convenționale, clinicienii trebuie să ia în considerare proceduri reconstructive complexe sau soluții implantare alternative.
Implanturile subperiostale au fost utilizate cu mult înainte de consacrarea conceptului de osteointegrare. Cu toate acestea, limitările asociate tehnicilor tradiționale de fabricație, adaptării anatomice și complicațiilor clinice au dus la reducerea utilizării lor în practica curentă. Dezvoltarea tehnologiilor digitale, a sistemelor CAD/CAM și a proceselor de fabricație aditivă a permis însă reapariția acestor dispozitive într-o formă modernizată și personalizată.
Prin utilizarea planificării tridimensionale și a producției individualizate, implanturile subperiostale moderne oferă o posibilă alternativă pentru pacienții cu defecte osoase extinse sau cu atrofie severă, situații în care opțiunile terapeutice convenționale pot fi limitate.
3. Obiectivul studiului
Scopul acestei revizuiri sistematice a fost evaluarea ratei de supraviețuire a implanturilor subperiostale moderne proiectate digital și fabricate prin tehnologii aditive, precum și analiza complicațiilor asociate utilizării lor clinice.
Autorii au urmărit să determine dacă aceste implanturi personalizate oferă rezultate clinice satisfăcătoare la pacienții cu atrofie osoasă avansată și să sintetizeze dovezile disponibile în literatura de specialitate.
4. Metodologie
Revizuirea sistematică a fost realizată conform recomandărilor PRISMA și a fost înregistrată anterior în registrul PROSPERO sub numărul CRD42023424211. Căutarea bibliografică a fost efectuată în bazele de date Medline/PubMed, Scopus și Cochrane Library și a fost completată prin căutări manuale, analiza referințelor bibliografice și consultarea literaturii gri.
În analiza calitativă au fost incluse 13 studii, dintre care cinci studii de cohortă și opt serii de cazuri. Aceste publicații au raportat rezultatele a 227 de pacienți tratați cu 227 de implanturi subperiostale fabricate prin metode de producție aditivă.
Principalele criterii de evaluare au fost supraviețuirea implanturilor și apariția complicațiilor biologice sau tehnice. Din cauza eterogenității metodologice semnificative dintre studii, nu a fost posibilă efectuarea unei meta-analize.
5. Rezultate principale
Studiile incluse au analizat un total de 227 de pacienți, cu o vârstă medie ponderată de 62,4 ani. Perioada medie ponderată de urmărire clinică a fost de 21,4 luni.
La finalul perioadelor de monitorizare raportate, 97,8% dintre implanturi erau încă funcționale. Au fost documentate doar cinci eșecuri implantare, ceea ce sugerează o rată ridicată de supraviețuire pe termen scurt.
Cele mai frecvente complicații au fost asociate țesuturilor moi periimplantare. Expunerea parțială a structurii implantare a fost observată la 58 de implanturi, reprezentând 25,6% dintre cazuri. Infecțiile persistente ale țesuturilor moi sau alte complicații infecțioase au fost raportate la 12 pacienți (5,3%).
În grupul pacienților care au beneficiat de proteze provizorii, fractura restaurărilor temporare a fost raportată în 8 din 155 de cazuri (5,2%). De asemenea, au fost descrise complicații postoperatorii precum durerea, edemul, disconfortul și sângerarea.
6. Analiză clinică
Această revizuire sistematică oferă o imagine de ansamblu asupra performanței clinice a implanturilor subperiostale personalizate fabricate prin tehnologii digitale și metode de producție aditivă. Rezultatele disponibile sugerează că aceste dispozitive pot reprezenta o opțiune terapeutică valoroasă pentru pacienții cu atrofie osoasă severă sau cu defecte maxilofaciale complexe.
Un aspect deosebit de important este rata ridicată de supraviețuire observată pe termen scurt. Acest rezultat poate reflecta beneficiile aduse de planificarea digitală și de adaptarea individualizată a implanturilor la anatomia pacientului. Stabilizarea cu șuruburi de osteosinteză și precizia designului digital ar putea contribui la îmbunătățirea predictibilității tratamentului.
Cu toate acestea, analiza evidențiază și o incidență semnificativă a complicațiilor asociate țesuturilor moi. Frecvența expunerilor parțiale ale structurii implantare indică faptul că managementul biologic al țesuturilor periimplantare rămâne un element critic pentru succesul clinic pe termen lung.
Este important de subliniat că toate datele disponibile provin din studii observaționale. Prin urmare, rezultatele trebuie interpretate cu prudență și nu permit formularea unor concluzii definitive privind superioritatea acestei abordări față de alte opțiuni terapeutice utilizate în implantologia avansată.
7. Aplicații clinice
Pe baza dovezilor disponibile, implanturile subperiostale fabricate prin tehnologie aditivă pot fi relevante în următoarele situații clinice:
- Atrofie severă a maxilarului sau mandibulei.
- Reabilitări implanto-protetice complexe.
- Edentație totală asociată cu volum osos limitat.
- Reconstrucții maxilofaciale după intervenții oncologice.
- Pacienți la care procedurile extensive de augmentare osoasă sunt dificil de realizat sau nedorite.
- Protocoale digitale care utilizează planificare CAD/CAM și dispozitive personalizate.
Selectarea pacienților trebuie realizată individualizat și în concordanță cu limitările actuale ale dovezilor științifice.
8. Nivel de evidență, limitări și transparență
Deși această publicație este o revizuire sistematică, toate studiile incluse au fost studii observaționale, respectiv studii de cohortă și serii de cazuri. În cadrul căutării bibliografice nu au fost identificate studii clinice randomizate controlate.
Autorii au evaluat calitatea generală a dovezilor utilizând sistemul GRADE și au clasificat-o ca fiind foarte scăzută. Această evaluare a fost influențată de eterogenitatea metodologică, diversitatea designurilor implantare, diferențele dintre protocoalele clinice și lipsa datelor solide pe termen mediu și lung.
De asemenea, heterogenitatea studiilor a împiedicat realizarea unei meta-analize, limitând concluziile la o sinteză calitativă a rezultatelor disponibile.
În fragmentele furnizate nu sunt menționate eventuale conflicte de interese ale autorilor. Prin urmare, acest aspect nu poate fi confirmat pe baza informațiilor disponibile.
9. Puncte-cheie ale studiului
- Tipul studiului: Revizuire sistematică
- Nivelul de evidență: Foarte scăzut (evaluare GRADE)
- Numărul studiilor incluse: 13
- Numărul de pacienți/implanturi: 227 pacienți și 227 implanturi
- Durata medie a urmăririi: 21,4 luni (medie ponderată)
- Criteriul principal evaluat: Supraviețuirea implanturilor și complicațiile
- Rezultatul principal: 97,8% dintre implanturi au rămas funcționale pe durata urmăririi
- Cea mai frecventă complicație: Expunerea parțială a structurii implantare (25,6%)
- Concluzia științifică: Supraviețuire ridicată pe termen scurt, asociată cu o frecvență notabilă a complicațiilor țesuturilor moi
- Limitări principale: Dovezi observaționale, eterogenitate metodologică și lipsa datelor pe termen lung
10. Impact științific
Această revizuire sistematică reprezintă una dintre cele mai cuprinzătoare sinteze disponibile privind implanturile subperiostale fabricate prin metode de producție aditivă. Studiul reunește și analizează critic datele clinice existente referitoare la o tehnologie care beneficiază de un interes crescând datorită progreselor în planificarea digitală și fabricarea personalizată.
Rezultatele sugerează că noile generații de implanturi subperiostale pot depăși unele dintre limitările istorice asociate modelelor tradiționale. În același timp, analiza evidențiază faptul că baza științifică actuală rămâne limitată și insuficientă pentru formularea unor recomandări clinice definitive.
Un alt aspect important al studiului constă în identificarea nevoii de cercetări suplimentare. Autorii subliniază necesitatea unor studii prospective, cu perioade mai lungi de urmărire și metodologii standardizate, pentru a evalua mai riguros predictibilitatea și stabilitatea pe termen lung a acestor implanturi.
11. Concluzie editorială
Această revizuire sistematică indică faptul că implanturile subperiostale fabricate prin tehnologie aditivă pot obține rate ridicate de supraviețuire pe termen scurt la pacienții cu atrofie osoasă severă și necesități reconstructive complexe. Totuși, frecvența relativ ridicată a complicațiilor țesuturilor moi și nivelul general foarte scăzut al dovezilor științifice impun o interpretare prudentă a rezultatelor.
Pentru implantologi, chirurgi oro-maxilo-faciali și specialiști implicați în reabilitarea implanto-protetică avansată, acest studiu oferă informații relevante despre o soluție terapeutică inovatoare, a cărei eficacitate și predictibilitate pe termen lung necesită încă validare prin cercetări clinice de înaltă calitate.
