Bibliografie
Evaluarea radiografică a remodelării osoase după implantarea maxilară subperiostală fabricată aditiv (AMSJI) la nivelul maxilarului superior: studiu de urmărire pe o perioadă de un an
Full text links: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34441837/
Evaluarea radiografică a remodelării osoase după implantarea maxilară subperiostală fabricată aditiv (AMSJI) la nivelul maxilarului superior: studiu de urmărire pe o perioadă de un an
1. Referință științifică
- Titlul studiului: Evaluarea radiografică a remodelării osoase după implantarea maxilară subperiostală fabricată aditiv (AMSJI) la nivelul maxilarului superior: studiu de urmărire pe o perioadă de un an
- Autori: Casper Van den Borre, Marco Rinaldi, Björn De Neef, Natalie A. J. Loomans, Erik Nout, Luc Van Doorne, Ignace Naert, Constantinus Politis, Hylke Schouten, Geert Klomp, Ludovic Beckers, Marshall M. Freilich, Maurice Y. Mommaerts
- Revistă științifică: Journal of Clinical Medicine
- Anul publicării: 2021
- DOI: 10.3390/jcm10163542
2. Context științific
Gestionarea atrofiei maxilare severe rămâne una dintre cele mai complexe provocări din implantologia orală. Atunci când volumul osos rezidual devine insuficient pentru a permite inserarea implanturilor endoosoase convenționale, clinicienii trebuie adesea să ia în considerare proceduri de reconstrucție osoasă, uneori complexe și realizate în mai multe etape.
Apariția tehnologiilor digitale, a planificării tridimensionale și a fabricației aditive a reînnoit interesul pentru anumite concepte istorice, în special pentru implanturile subperiostale. Implanturile subperiostale personalizate fabricate prin imprimare 3D reprezintă o abordare care urmărește depășirea limitărilor asociate deficitului osos extrem, permițând în același timp o reabilitare implanto-protetică fixă.
În acest context, evaluarea comportamentului osos în jurul acestor dispozitive reprezintă o problemă majoră. O întrebare importantă privește în special impactul potențial al acestor structuri asupra remodelării osoase a maxilarului superior și riscul de atrofie secundară după încărcarea protetică.
3. Obiectivul studiului
Obiectivul principal al autorilor a fost evaluarea modificărilor osoase observate la nivelul maxilarului superior după reabilitarea cu implanturi subperiostale personalizate AMSJI (Additively Manufactured Subperiosteal Jaw Implant).
Mai precis, studiul a urmărit să măsoare, prin analiză radiografică tridimensională, fenomenele de resorbție sau apoziție osoasă la nivelul crestei alveolare, precum și la nivelul zonelor de sprijin ale implantului în primul an după încărcarea funcțională.
4. Metodologie
Acesta este un studiu prospectiv multicentric realizat de către International Workgroup on AMSJI.
Au fost incluși cincisprezece pacienți cu atrofie maxilară severă de clasa V sau mai mare conform clasificării Cawood și Howell.
Pacienții au beneficiat de examinări tomografice computerizate sau CBCT efectuate la o lună (T1) și la douăsprezece luni (T2) după încărcarea definitivă a implanturilor AMSJI. Datele DICOM au fost segmentate și ulterior suprapuse cu ajutorul unor programe software specializate pentru a compara volumele osoase în timp.
Au fost selectate puncte anatomice de referință predefinite la nivelul crestei alveolare, sub aripile de fixare și sub structura bazală a implantului pentru cuantificarea variațiilor osoase.
Perioada de urmărire analizată a fost de douăsprezece luni după reabilitarea funcțională.
5. Rezultate principale
Cei cincisprezece pacienți incluși au fost monitorizați timp de un an după încărcarea reabilitării lor implanto-protetice. Între evaluările efectuate la o lună și la douăsprezece luni nu au fost observate nici disconfort raportat de pacienți și nici complicații clinice semnalate de practicieni.
Analiza radiografică a evidențiat o remodelare osoasă limitată.
La nivelul crestei alveolare, resorbția medie observată în cele șase puncte de referință studiate a fost de 0,26 mm (abatere standard 0,65 mm).
Sub aripile de fixare și structura bazală a AMSJI, modificările osoase au fost și mai reduse, cu o resorbție medie de 0,088 mm (abatere standard 0,29 mm).
Autorii raportează, de asemenea, observarea unor zone localizate de apoziție osoasă la nivelul aripilor de fixare, fără a le putea cuantifica precis din cauza artefactelor radiografice asociate titanului.
În ansamblu, rezultatele sugerează o stabilitate osoasă importantă în jurul implanturilor studiate pe parcursul primului an de funcționare.
6. Analiză clinică
Acest studiu oferă date interesante privind o soluție terapeutică destinată pacienților cu atrofie maxilară avansată, o populație pentru care opțiunile implantologice convenționale pot fi limitate.
Interesul principal constă în evaluarea directă a remodelării osoase în jurul unui implant subperiostal personalizat, conceput printr-un flux digital care integrează CBCT, proiectarea asistată de calculator și fabricația aditivă. Rezultatele arată că modificările osoase măsurate au rămas reduse în primul an după reabilitare.
Din punct de vedere clinic, aceste observații pot fi interpretate ca un semnal favorabil privind toleranța osoasă a acestei abordări. Autorii subliniază în special absența unei resorbții importante sub zonele de sprijin ale implantului, ceea ce constituie un element relevant în dezbaterea istorică referitoare la implanturile subperiostale.
Totuși, aceste date nu permit formularea unor concluzii definitive privind durabilitatea pe termen lung a sistemului. Perioada de urmărire este limitată la douăsprezece luni, iar studiul nu include un grup comparativ cu alte strategii de reabilitare, precum grefele osoase, implanturile zigomatice sau protocoalele implantologice convenționale.
Prin urmare, rezultatele trebuie interpretate ca date preliminare care susțin fezabilitatea biologică a acestei tehnologii și nu ca o demonstrație definitivă a superiorității clinice.
7. Aplicații clinice
Rezultatele acestui studiu pot fi deosebit de relevante în contextul:
- atrofiei maxilare severe (clasa V sau mai mare conform clasificării Cawood și Howell);
- reabilitării implantologice a pacienților complet edentați;
- planificării implantologice digitale bazate pe CBCT;
- protocoalelor CAD/CAM și fabricației aditive personalizate;
- situațiilor în care cantitatea de os rezidual limitează inserarea implanturilor endoosoase convenționale;
- strategiilor de reconstrucție maxilo-facială bazate pe implanturi subperiostale individualizate.
Totuși, studiul nu permite definirea unor indicații clinice exclusive și nici compararea directă a acestei abordări cu tehnicile de grefare osoasă sau cu alte alternative implantologice.
8. Nivel de evidență, limitări și transparență
Această publicație corespunde unui studiu observațional prospectiv multicentric care a inclus cincisprezece pacienți.
Nivelul de evidență rămâne moderat din cauza numărului redus de participanți și a absenței unui grup de control. Durata urmăririi este, de asemenea, relativ scurtă, fiind limitată la un an după încărcare.
Autorii raportează o bună reproductibilitate a măsurătorilor radiografice datorită analizelor de fiabilitate intra- și inter-observator.
Sunt discutate mai multe limitări metodologice, în special dificultățile de segmentare CBCT asociate artefactelor produse de titan, calității osoase uneori reduse și constrângerilor inerente metodelor de suprapunere tridimensională.
În ceea ce privește transparența, Maurice Y. Mommaerts declară că este responsabil de inovare în cadrul CADskills BV, companie asociată conceptului AMSJI. Ceilalți autori nu raportează conflicte de interese.
9. Puncte-cheie ale studiului
- Tipul studiului: Studiu prospectiv multicentric
- Nivel de evidență: Studiu observațional prospectiv
- Populația analizată: Pacienți cu atrofie maxilară severă
- Numărul de pacienți: 15
- Numărul de implanturi: AMSJI bilaterale; numărul total de implanturi nu este precizat în informațiile furnizate
- Durata urmăririi: 12 luni după încărcare
- Criteriul principal evaluat: Remodelarea osoasă radiografică în jurul implanturilor AMSJI
- Rezultatul principal: Resorbție medie de 0,26 mm la nivelul crestei și de 0,088 mm sub zonele de sprijin
- Concluzie științifică: Remodelare osoasă limitată în primul an de funcționare
- Limitări potențiale: Număr redus de pacienți, absența unui grup de control, urmărire limitată la un an și constrângeri asociate analizei radiografice
10. Impact științific
Acest studiu contribuie la literatura emergentă dedicată implanturilor subperiostale personalizate fabricate prin imprimare 3D. Deși aceste dispozitive beneficiază de un interes reînnoit datorită tehnologiilor digitale, datele clinice obiective rămân încă relativ limitate.
Contribuția principală a acestei lucrări constă în furnizarea unei evaluări radiografice cantitative a remodelării osoase după reabilitarea cu AMSJI. Observațiile raportate sugerează că această abordare nu este asociată cu o resorbție osoasă semnificativă în primul an de funcționare.
Aceste rezultate consolidează interesul științific pentru conceptul AMSJI ca alternativă potențială în anumite situații de atrofie maxilară avansată. Ele contribuie, de asemenea, la documentarea interacțiunilor biologice dintre osul maxilar și implanturile subperiostale personalizate de nouă generație.
Cu toate acestea, vor fi necesare studii care să includă un număr mai mare de pacienți și o perioadă de urmărire mai lungă pentru a confirma stabilitatea observată și pentru a clarifica locul acestei abordări în arsenalul terapeutic al implantologiei avansate.
11. Concluzie editorială
Acest studiu prospectiv furnizează date clinice preliminare favorabile privind comportamentul osos în jurul implanturilor subperiostale personalizate AMSJI utilizate la pacienți cu atrofie maxilară severă. Modificările osoase observate după un an par limitate atât la nivelul crestei alveolare, cât și la nivelul zonelor de sprijin ale implantului. În pofida acestor rezultate încurajatoare, numărul redus de pacienți și perioada limitată de urmărire clinică impun o interpretare prudentă. Vor fi necesare studii cu urmărire pe termen mai lung pentru a confirma stabilitatea biologică a acestei soluții de reabilitare implanto-protetică.
