Implanturi subperiostale personalizate din titan fabricate prin sinterizare directă cu laser a metalului (DMLS): studiu clinic retrospectiv pe 70 de pacienți

Mauro Cerea, Giorgio Andrea Dolcini

Full text link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29998133/

Implanturi subperiostale personalizate din titan fabricate prin sinterizare directă cu laser a metalului (DMLS): studiu clinic retrospectiv pe 70 de pacienți

1. Referință științifică

• Titlul studiului: Implanturi subperiostale personalizate din titan fabricate prin sinterizare directă cu laser a metalului (DMLS): studiu clinic retrospectiv pe 70 de pacienți
• Autori: Mauro Cerea, Giorgio Andrea Dolcini
• Revistă științifică: BioMed Research International
• Anul publicării: 2018
• DOI: 10.1155/2018/5420391

2. Context științific

Tratamentul pacienților care prezintă atrofie osoasă severă a maxilarelor rămâne o problemă importantă în implantologia orală. Atunci când volumul osos rezidual devine insuficient pentru a permite inserarea implanturilor endoosoase convenționale, protocoalele terapeutice se bazează, în general, pe diferite tehnici de reconstrucție osoasă sau pe utilizarea unor concepte implantare specifice.

Totuși, aceste abordări pot determina creșterea complexității chirurgicale, a costului tratamentului și a duratei totale a reabilitării. În acest context, implanturile subperiostale reprezintă o alternativă istorică ce a dispărut treptat odată cu dezvoltarea osteointegrării moderne.

Apariția fluxului digital în chirurgia orală, care combină CBCT, proiectarea asistată de calculator (CAD/CAM) și fabricația aditivă metalică, a deschis posibilitatea reconsiderării acestui concept. Acest studiu se înscrie în această evoluție tehnologică prin evaluarea implanturilor subperiostale personalizate din titan fabricate prin sinterizare directă cu laser a metalului (Direct Metal Laser Sintering – DMLS).

3. Obiectivul studiului

Obiectivul principal al autorilor a fost dublu.

Pe de o parte, prezentarea unui protocol digital care permite proiectarea și fabricarea implanturilor subperiostale personalizate din titan prin intermediul unui flux complet digital.

Pe de altă parte, analiza rezultatelor clinice obținute cu această soluție terapeutică, în special în ceea ce privește supraviețuirea implanturilor și complicațiile observate după punerea în funcțiune protetică.

4. Metodologie

Acesta este un studiu clinic retrospectiv realizat pe baza dosarelor medicale provenite din cinci cabinete stomatologice private situate în nordul Italiei.

Criteriile de includere au vizat pacienți cu vârsta de peste 60 de ani care au primit un implant subperiostal personalizat din titan DMLS între anii 2014 și 2015, cu o restaurare fixă și o perioadă minimă de urmărire de doi ani.

Pacienții fumători și cei cu bruxism au fost excluși.

În total, 70 de pacienți au fost incluși în analiză după excluderea a cinci dosare incomplete sau fără evaluare finală disponibilă.

Principalele criterii de evaluare au fost:

• supraviețuirea implanturilor;
• complicațiile postoperatorii imediate;
• complicațiile biologice;
• complicațiile protetice observate pe parcursul urmăririi.

Protocolul s-a bazat pe o planificare digitală care integra CBCT, reconstrucția tridimensională, proiectarea CAD/CAM și fabricația aditivă prin DMLS a structurilor subperiostale din titan gradul 5.

5. Rezultate principale

După doi ani de urmărire, 67 dintre cele 70 de implanturi erau încă funcționale.

Trei implanturi au trebuit îndepărtate din cauza unor infecții recurente considerate imposibil de controlat, ceea ce corespunde unei rate de supraviețuire implantară de 95,8%.

În ceea ce privește perioada postoperatorie imediată, patru pacienți au prezentat manifestări precum durere, disconfort, edem sau sângerare. Aceste evenimente au fost rezolvate prin tratament medicamentos fără pierderea implantului. Incidența raportată a fost de 5,7%.

În timpul perioadei de urmărire, a fost observată o singură complicație biologică persistentă. Acest pacient a necesitat mai multe tratamente antibiotice, precum și ședințe repetate de igienizare profesională, fără îndepărtarea implantului. Incidența acestor complicații biologice a fost estimată la 1,4%.

Complicațiile protetice au implicat în principal restaurările provizorii din rășină acrilică, precum și două cazuri de ciobire a ceramicii la restaurările definitive. Incidența lor globală a fost de 8,9%.

6. Analiză clinică

Acest studiu oferă date clinice interesante privind o abordare care reintroduce conceptul implanturilor subperiostale într-un mediu digital modern.

Originalitatea protocolului rezidă mai puțin în principiul implantului subperiostal în sine și mai mult în modul în care acesta este proiectat și fabricat. Prin planificarea tridimensională și fabricația aditivă din titan, autorii încearcă să rezolve mai multe dificultăți asociate istoric acestor dispozitive, în special adaptarea imperfectă la relieful osos și complexitatea procesului de fabricație.

Rezultatele observate sugerează că o reabilitare implanto-protetică fixă poate fi obținută la pacienții cu atrofie osoasă avansată fără a recurge sistematic la proceduri de grefare osoasă. Această perspectivă este deosebit de relevantă la pacienții vârstnici, pentru care intervențiile reconstructive complexe pot fi dificil de acceptat sau de realizat.

Totuși, este necesară prudență în interpretarea acestor date. Absența unui grup de control nu permite compararea directă a acestei strategii cu tehnicile convenționale de regenerare osoasă sau cu implanturile zigomatice. În plus, complicațiile infecțioase observate demonstrează că gestionarea biologică a acestor dispozitive rămâne un aspect critic.

Prin urmare, rezultatele trebuie considerate date preliminare încurajatoare și nu o validare definitivă a tehnicii.

7. Aplicații clinice

Datele acestui studiu par deosebit de relevante în următoarele situații:

• atrofie osoasă severă a maxilarelor;
• pacienți edentați total sau cu edentație extinsă care necesită o reabilitare implanto-protetică fixă;
• situații în care inserarea implanturilor endoosoase convenționale este dificilă;
• pacienți vârstnici care refuză sau nu doresc să urmeze protocoale complexe de grefare osoasă;
• integrarea unui flux digital care asociază CBCT, planificarea tridimensională și fabricația CAD/CAM.

Autorii prezintă această abordare ca o opțiune terapeutică potențială atunci când alternativele convenționale sunt limitate sau dificil de implementat.

8. Nivel de evidență, limitări și transparență

Nivelul de evidență corespunde unui studiu clinic observațional retrospectiv.

Rezultatele se bazează pe analiza a 70 de pacienți urmăriți timp de doi ani, oferind informații clinice utile, însă fără a permite demonstrarea superiorității față de alte strategii terapeutice.

Autorii identifică ei înșiși mai multe limitări:

• caracterul retrospectiv al studiului;
• număr relativ limitat de participanți;
• durata urmăririi limitată la doi ani;
• absența datelor pe termen mediu și lung;
• lipsa unei comparații directe cu alte tratamente.

În ceea ce privește transparența, autorii indică faptul că studiul a fost autofinanțat și declară că nu au conflicte de interese legate de această lucrare.

9. Puncte-cheie ale studiului

• Tipul studiului: Studiu clinic retrospectiv
• Nivel de evidență: Studiu observațional retrospectiv
• Populația analizată: Pacienți cu vârsta de peste 60 de ani care prezintă atrofie osoasă severă
• Numărul de pacienți: 70
• Numărul de implanturi: 70
• Durata urmăririi: 2 ani
• Criteriul principal evaluat: Supraviețuirea implanturilor și complicațiile
• Rezultatul principal: Rată de supraviețuire implantară de 95,8%
• Complicații biologice: 1,4% dintre implanturile supraviețuitoare
• Complicații protetice: 8,9% dintre implanturile supraviețuitoare
• Concluzie științifică: Rezultate clinice favorabile pe termen scurt pentru implanturile subperiostale personalizate din titan DMLS la pacienții cu atrofie osoasă severă
• Limitări potențiale: Studiu retrospectiv, număr relativ redus de participanți, urmărire limitată la doi ani, absența unui grup de control

10. Impact științific

Această publicație contribuie la reevaluarea științifică a implanturilor subperiostale în era digitală. În timp ce această categorie de implanturi dispăruse în mare măsură din practica clinică contemporană, autorii demonstrează că o fabricație personalizată bazată pe reconstrucție tridimensională și tehnologia DMLS permite o nouă aplicare a acestui concept.

Interesul studiului constă și în integrarea completă a fluxului digital, de la achiziția CBCT până la fabricarea personalizată a implantului și a protezei implanto-purtate.

Chiar dacă datele rămân limitate la o perioadă de urmărire relativ scurtă, acest studiu furnizează rezultate clinice documentate care pot servi drept bază pentru cercetări prospective mai solide. Astfel, contribuie la îmbogățirea literaturii dedicate soluțiilor terapeutice pentru pacienții cu atrofie osoasă avansată.

11. Concluzie editorială

Acest studiu retrospectiv evidențiază potențialul implanturilor subperiostale personalizate fabricate prin tehnologia DMLS în tratamentul pacienților vârstnici cu atrofie osoasă severă. Rezultatele raportate arată o rată ridicată de supraviețuire implantară la doi ani și un număr limitat de complicații biologice. Cu toate acestea, având în vedere nivelul de evidență, absența unui grup comparativ și perioada limitată de urmărire clinică, aceste date trebuie interpretate cu prudență. Sunt necesare în continuare studii prospective de mai mare amploare pentru a confirma pe termen lung rolul acestei abordări în reabilitarea implantară complexă.