Acumularea biofilmului pe protezele totale susținute de implanturi subperiostale: influența tipului de pontic

Pingyi Jia, Jingwen Yang

Full text link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38233257/

Acumularea biofilmului pe protezele totale susținute de implanturi subperiostale: influența tipului de pontic

1. Referință științifică

• Titlul studiului: Biofilm accumulation on complete arch subperiosteal implant-supported prostheses: Effect of pontic type
• Autori: Pingyi Jia, Jingwen Yang
• Revista științifică: The Journal of Prosthetic Dentistry
• Anul publicării: 2024
• DOI:1016/j.prosdent.2023.12.015

2. Context științific

Reabilitările totale ale arcadei dentare susținute de implanturi subperiostale reprezintă o opțiune terapeutică în cazurile complexe de implantologie orală. Pe lângă stabilitatea mecanică și restaurarea funcțională, succesul pe termen lung al acestor lucrări depinde și de posibilitatea menținerii unei igiene orale eficiente. Suprafața internă a protezei, aflată în contact cu țesuturile moi, poate crea zone dificil de accesat, favorizând acumularea biofilmului.

Forma ponticului poate influența accesibilitatea pentru igienizare și, implicit, retenția biofilmului. Cu toate acestea, relația dintre diferitele configurații ale ponticului și acumularea biofilmului nu era clar definită. Acest studiu experimental investighează această asociere și oferă informații utile pentru proiectarea protezelor totale implanto-susținute din perspectiva întreținerii biologice.

3. Obiectivul studiului

Scopul acestui studiu in vitro a fost evaluarea relației dintre morfologia suprafeței interne a protezelor totale susținute de implanturi subperiostale și acumularea biofilmului. Autorii au analizat, de asemenea, dacă înălțimea transmucosală și distanța dintre implanturile adiacente influențează cantitatea de biofilm reținută.

4. Metodologie

Studiul a fost realizat ca un experiment in vitro.

Au fost fabricate 68 de proteze totale susținute de implanturi subperiostale, cu distanțe interimplantare diferite și patru tipuri de pontic: saddle (în șa), flat (plat), scalloped (festonat) și ovate (ovoid).

Pentru simularea acumulării biofilmului s-a aplicat un aerosol verde pe suprafața internă a fiecărei proteze. Ulterior, suprafața a fost curățată conform unui protocol standardizat folosind ață dentară. Protezele au fost apoi scanate cu un scanner intraoral, iar zonele în care colorantul a rămas prezent au fost identificate și cuantificate printr-o metodă tridimensională de analiză macroscopică. De asemenea, au fost măsurate distanțele dintre implanturi și înălțimea transmucosală. Analiza statistică a inclus testul de corelație Spearman și modele de tip Generalized Estimating Equations (GEE), ajustate pentru mai multe variabile anatomice și protetice.

5. Rezultatele principale

Analiza a evidențiat o corelație semnificativă statistic între înălțimea transmucosală și suprafața ocupată de biofilm, cu un coeficient de corelație de 0,208 (P < 0,001). Acest rezultat indică faptul că înălțimea transmucosală influențează retenția biofilmului în zona ponticului.

După ajustarea pentru variabilele analizate, modelele statistice GEE au demonstrat că ponticele de tip saddle au prezentat o acumulare semnificativ mai mare de biofilm comparativ cu celelalte forme evaluate.

În schimb, ponticele plate (flat) și ovoide (ovate) au prezentat o retenție semnificativ mai redusă a biofilmului. Rezumatul disponibil nu raportează alte rezultate semnificative referitoare la ceilalți parametri investigați.

6. Analiză clinică

Acest studiu evidențiază faptul că proiectarea unei proteze implanto-susținute trebuie analizată nu doar din perspectiva funcțională și estetică, ci și în raport cu posibilitatea menținerii unei igiene orale eficiente. Controlul biofilmului reprezintă un element esențial pentru conservarea sănătății țesuturilor periimplantare pe termen lung.

În condițiile modelului experimental utilizat, geometria ponticului a influențat cantitatea de biofilm rămasă după procedura de curățare. Rezultatele sugerează că ponticele plate și ovoide pot facilita igienizarea comparativ cu ponticele în șa, care au demonstrat o retenție mai mare de biofilm.

De asemenea, asocierea observată între înălțimea transmucosală și acumularea biofilmului indică faptul că particularitățile anatomice trebuie luate în considerare în timpul planificării protetice.

Totuși, interpretarea acestor rezultate trebuie făcută cu prudență. Fiind un studiu in vitro, modelul experimental nu reproduce în totalitate mediul biologic oral, inclusiv saliva, microbiota, răspunsul țesuturilor moi, forțele masticatorii și comportamentul individual privind igiena orală. Prin urmare, rezultatele oferă informații utile pentru proiectarea protezelor, însă necesită confirmare prin studii clinice.

7. Aplicații clinice

Rezultatele acestui studiu pot fi utile în proiectarea protezelor totale susținute de implanturi subperiostale, în special atunci când accesibilitatea pentru igienizare reprezintă un obiectiv important al tratamentului.

În cadrul fluxurilor digitale și al tehnologiilor CAD/CAM, alegerea unei geometrii adecvate a ponticului poate contribui la îmbunătățirea posibilităților de curățare a suprafeței interne a restaurării. Aceste observații pot fi relevante pentru implantologi, proteticieni dentari, chirurgi oro-maxilo-faciali și tehnicieni dentari implicați în reabilitări implanto-protetice complexe.

Datele disponibile nu permit extrapolarea acestor concluzii la alte tipuri de restaurări implanto-susținute.

8. Nivelul dovezilor, limitări și transparență

Acest studiu reprezintă o cercetare experimentală in vitro, corespunzând unui nivel de dovadă preclinic.

Protocolul experimental a fost desfășurat în condiții controlate și a fost susținut de metode statistice adecvate. Cu toate acestea, modelul de laborator nu poate reproduce complet procesele biologice implicate în formarea biofilmului în cavitatea orală.

Rezumatul disponibil nu menționează alte limitări metodologice în afara caracterului in vitro al studiului.

În informațiile furnizate nu sunt raportate conflicte de interese și nici relații ale autorilor cu producători sau companii din domeniu.

9. Puncte-cheie ale studiului

• Tipul studiului: Studiu experimental in vitro.
• Nivelul dovezilor: Studiu preclinic.
• Material analizat: 68 de proteze totale susținute de implanturi subperiostale.
• Perioada de urmărire: Nu se aplică.
• Criteriul principal evaluat: Acumularea biofilmului în funcție de tipul ponticului.
• Rezultatul principal: Ponticele de tip saddle au prezentat cea mai mare retenție de biofilm.
• Rezultat suplimentar: Ponticele flat și ovate au demonstrat o retenție semnificativ mai redusă; înălțimea transmucosală s-a corelat semnificativ cu acumularea biofilmului.
• Concluzie științifică: Morfologia ponticului și înălțimea transmucosală influențează retenția biofilmului în condițiile experimentale evaluate.
• Limitări: Studiu in vitro; alte limitări metodologice nu sunt precizate în rezumatul disponibil.

10. Impact științific

Acest studiu completează literatura de specialitate privind influența designului protetic asupra întreținerii biologice a reabilitărilor implanto-protetice totale. În timp ce numeroase cercetări se concentrează asupra performanței mecanice sau a aspectelor estetice, această investigație analizează rolul geometriei suprafeței interne a protezei în retenția biofilmului.

Deși rezultatele provin dintr-un model experimental, ele oferă o bază pentru viitoare studii clinice care să evalueze dacă anumite configurații ale ponticului pot facilita controlul plăcii bacteriene în practica clinică. Astfel, studiul contribuie la dezvoltarea unor concepte de proiectare protetică orientate atât către funcționalitate, cât și către întreținerea pe termen lung a sănătății periimplantare.

11. Concluzie editorială

Acest studiu preclinic sugerează că forma ponticului influențează retenția biofilmului pe protezele totale susținute de implanturi subperiostale. În modelul experimental utilizat, ponticele plate și ovoide au prezentat o acumulare mai redusă de biofilm comparativ cu cele de tip șa, iar înălțimea transmucosală s-a asociat, de asemenea, cu retenția biofilmului. Deși aceste rezultate necesită confirmare prin studii clinice, ele evidențiază importanța integrării criteriilor de igienizare în proiectarea reabilitărilor implanto-protetice complexe.