Implanturi subperiostale personalizate din titan fabricate prin Sinterizare Directă cu Laser a Metalului (DMLS) în chirurgia orală și maxilo-facială pentru pacienți cu deficit osos sever — Studiu pilot

Alexandru Nemtoi, Vlad Covrig, Ana Nemtoi, George Stoica, Ruxandra Vatavu, Danisia Haba, Irina Zetu

Full text links: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36292220/

Implanturi subperiostale personalizate din titan fabricate prin Sinterizare Directă cu Laser a Metalului (DMLS) în chirurgia orală și maxilo-facială pentru pacienți cu deficit osos sever — Studiu pilot

1. Referință științifică

• Titlul studiului: Implanturi subperiostale personalizate din titan fabricate prin Sinterizare Directă cu Laser a Metalului (DMLS) în chirurgia orală și maxilo-facială pentru pacienți cu deficit osos sever — Studiu pilot
• Autori: Alexandru Nemtoi, Vlad Covrig, Ana Nemtoi, George Stoica, Ruxandra Vatavu, Danisia Haba, Irina Zetu
• Revistă științifică: Diagnostics
• Anul publicării: 2022
• DOI: 10.3390/diagnostics12102531

2. Context științific

Gestionarea pacienților care prezintă atrofie osoasă severă a maxilarelor rămâne una dintre principalele provocări ale implantologiei moderne. Atunci când volumul osos rezidual este insuficient pentru inserarea implanturilor endoosoase convenționale, pot fi luate în considerare proceduri de reconstrucție osoasă. Totuși, aceste intervenții cresc adesea complexitatea terapeutică, durata tratamentului și riscul complicațiilor postoperatorii.

În acest context, implanturile subperiostale beneficiază de un interes reînnoit datorită progreselor fluxului de lucru digital în chirurgia orală. Combinația dintre imagistica tridimensională, planificarea asistată de calculator și tehnologiile de fabricație aditivă permite în prezent proiectarea unor structuri personalizate adaptate anatomiei pacientului.

Această evoluție tehnologică deschide noi perspective pentru reabilitarea implantară a pacienților edentați sau cu resorbție osoasă avansată, în special atunci când tehnicile convenționale sunt dificil de aplicat.

3. Obiectivul studiului

Obiectivul principal al acestui studiu a fost prezentarea unui protocol digital pentru proiectarea și fabricarea implanturilor subperiostale personalizate din titan produse prin Sinterizare Directă cu Laser a Metalului (DMLS), precum și evaluarea complicațiilor precoce și tardive observate după inserarea acestora la pacienți cu resorbție osoasă semnificativă și calitate osoasă nefavorabilă.

4. Metodologie

Această cercetare reprezintă un studiu pilot retrospectiv realizat în două centre private de chirurgie orală și maxilo-facială din România.

Dintre cei 19 pacienți identificați inițial, 16 au fost în final incluși după excluderea dosarelor incomplete. Populația studiată a fost formată din 9 bărbați și 7 femei cu vârste cuprinse între 55 și 69 de ani.

Fiecare pacient a beneficiat de o radiografie panoramică și de o examinare CBCT asociată cu planificare digitală. Implanturile subperiostale au fost proiectate individual pe baza datelor tridimensionale și ulterior fabricate din titan utilizând tehnologia DMLS.

Criteriile evaluate au inclus:

• adaptarea și stabilitatea implanturilor;
• durata procedurii chirurgicale;
• supraviețuirea implanturilor;
• complicațiile precoce;
• complicațiile tardive.

Perioada de urmărire clinică raportată în studiu a fost de șase luni pentru evaluarea complicațiilor tardive.

5. Rezultate principale

În total, au fost inserate 16 implanturi subperiostale personalizate la pacienții incluși. Unsprezece implanturi au fost plasate la maxilar și cinci la mandibulă.

Adaptarea implanturilor la structurile osoase a fost considerată global satisfăcătoare, cu un scor mediu de 4 din 5 acordat de chirurgi. Douăsprezece implanturi au primit o evaluare considerată bună până la excelentă, în timp ce doar un implant a prezentat o adaptare insuficientă.

Durata medie a intervențiilor chirurgicale a fost de 86,18 minute. Procedurile efectuate la maxilar au necesitat mai mult timp decât cele realizate la mandibulă.

Doar un implant a fost pierdut în perioada de urmărire. Potrivit autorilor, acest eșec a fost asociat cu o adaptare insuficientă a structurii și cu infecții recurente care nu au răspuns la tratament.

În ceea ce privește complicațiile postoperatorii, durerea, edemul și tumefacția au fost limitate în principal la primele zile după intervenție. Nu au fost raportate complicații tardive majore, precum mobilitatea implantului, supurația sau durerea persistentă. Totuși, la șase pacienți a fost observată expunerea parțială a implantului, fără afectare funcțională raportată. De asemenea, a fost descrisă fractura unei proteze provizorii.

6. Analiză clinică

Acest studiu ilustrează potențialul implanturilor subperiostale personalizate fabricate prin tehnologia DMLS în situațiile în care opțiunile implantare convenționale pot fi limitate de atrofia osoasă avansată.

Principalul interes constă în utilizarea unui flux de lucru complet digital care integrează imagistica CBCT, proiectarea asistată de calculator și fabricația aditivă. Această abordare urmărește îmbunătățirea adaptării anatomice a structurilor implantare, factor care pare să fie determinant pentru rezultatele observate. Singurul eșec raportat a fost asociat exact cu un implant care prezenta o adaptare insuficientă.

Din punct de vedere clinic, rezultatele sugerează că această strategie ar putea reprezenta o alternativă pentru anumiți pacienți edentați sau cu resorbție osoasă severă care refuză sau nu sunt candidați pentru proceduri complexe de grefare osoasă. Obținerea rapidă a unui suport protetic fix constituie, de asemenea, un aspect interesant al protocolului descris.

Totuși, aceste rezultate trebuie interpretate cu prudență. Populația studiată rămâne limitată, iar perioada de urmărire clinică este relativ scurtă. În plus, absența unui grup de control nu permite compararea directă a acestei abordări cu alte soluții terapeutice, precum procedurile de reconstrucție osoasă sau protocoalele implantare alternative. În consecință, datele prezentate permit în principal evaluarea fezabilității clinice a tehnicii și nu demonstrarea superiorității sale terapeutice.

7. Aplicații clinice

Rezultatele acestui studiu pot fi deosebit de relevante în mai multe situații clinice:

• pacienți cu atrofie osoasă severă a maxilarului sau mandibulei;
• edentație totală sau extinsă cu volum osos insuficient pentru implanturi convenționale;
• pacienți care refuză procedurile de regenerare osoasă sau grefare;
• reabilitare implantară complexă care necesită planificare digitală avansată;
• protocoale care integrează tehnologii CAD/CAM și fabricație aditivă în chirurgia orală și maxilo-facială.

Studiul sugerează că această abordare ar putea constitui o opțiune terapeutică suplimentară în cazuri selectate, cu condiția existenței unei expertize chirurgicale adecvate.

8. Nivelul de evidență, limitări și transparență

Această publicație reprezintă un studiu pilot observațional retrospectiv realizat pe o serie limitată de pacienți.

Prin urmare, nivelul de evidență trebuie considerat moderat spre scăzut în comparație cu studiile controlate sau cu cercetările prospective de amploare.

Printre principalele limitări identificabile se numără:

• dimensiunea redusă a eșantionului, format din 16 pacienți;
• absența unui grup de control;
• caracterul retrospectiv al analizei;
• o perioadă de urmărire limitată la șase luni pentru evaluarea complicațiilor tardive.

Autorii declară că nu au beneficiat de finanțare externă pentru această cercetare și nu raportează conflicte de interese.

Aceste elemente impun o interpretare prudentă a rezultatelor și evidențiază necesitatea unor studii suplimentare pe termen lung.

9. Puncte-cheie ale studiului

• Tipul studiului: Studiu pilot retrospectiv
• Nivelul de evidență: Serie observațională de cazuri
• Populația analizată: Pacienți edentați total sau parțial cu resorbție osoasă semnificativă
• Numărul de pacienți: 16
• Numărul de implanturi: 16
• Durata urmăririi: 6 luni
• Criteriul principal evaluat: Adaptarea implantului, supraviețuirea implantului și complicațiile
• Rezultatul principal: Pierderea unui singur implant asociată cu adaptare insuficientă și infecții recurente
• Concluzia științifică: Implanturile subperiostale personalizate din titan fabricate prin DMLS au demonstrat rezultate clinice satisfăcătoare în această cohortă limitată
• Limitări potențiale: Eșantion redus, lipsa unui grup de control și perioadă limitată de urmărire

10. Impact științific

Acest studiu contribuie la renașterea științifică a implanturilor subperiostale prin utilizarea tehnologiilor digitale contemporane. Din punct de vedere istoric, aceste dispozitive au fost abandonate progresiv din cauza dificultăților de fabricație și a complicațiilor asociate protocoalelor anterioare.

Datele prezentate sugerează că asocierea dintre imagistica CBCT, proiectarea asistată de calculator și Sinterizarea Directă cu Laser a Metalului poate permite reconsiderarea acestui concept utilizând resurse tehnologice mai avansate. Studiul furnizează astfel date clinice suplimentare privind fezabilitatea acestei abordări în tratamentul atrofiei osoase severe.

Deși rezultatele rămân preliminare, acestea sunt în concordanță cu tendința crescândă de personalizare a tratamentelor implantare. Această publicație contribuie, de asemenea, la documentarea complicațiilor observate în primele luni după inserarea implanturilor și subliniază importanța preciziei adaptării structurilor implantare personalizate.

11. Concluzie editorială

Acest studiu pilot oferă date clinice interesante privind utilizarea implanturilor subperiostale personalizate din titan fabricate prin tehnologia DMLS la pacienți cu resorbție osoasă semnificativă. Rezultatele observate sugerează o bună fezabilitate clinică și o rată favorabilă de supraviețuire pe termen scurt. Cu toate acestea, dimensiunea redusă a eșantionului și perioada limitată de urmărire impun o interpretare prudentă. Vor fi necesare studii prospective de mai mare amploare pentru a defini mai precis rolul acestei abordări în reabilitarea implantară a maxilarelor și mandibulelor sever atrofiate.