Implanturi subperiostale personalizate pentru reabilitarea segmentară a maxilarelor sever atrofiate: notă tehnică

Luigi Angelo Vaira, Andrea Biglio, Giovanni Salzano, Alberto Pispero, Jerome R. Lechien, Giacomo De Riu

Full text link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40058765/

Implanturi subperiostale personalizate pentru reabilitarea segmentară a maxilarelor sever atrofiate: notă tehnică

1. Referință științifică

• Titlul studiului: Custom-Fabricated Subperiosteal Implants for Sectional Rehabilitation of Severely Atrophic Maxillae: A Technical Note
• Autori: Luigi Angelo Vaira, Andrea Biglio, Giovanni Salzano, Alberto Pispero, Jerome R. Lechien, Giacomo De Riu
• Revista științifică: Journal of Oral and Maxillofacial Surgery (JOMS)
• Anul publicării: 2025
• DOI:1016/j.joms.2025.02.007

2. Context științific

Reabilitarea implantară a sectoarelor posterioare ale maxilarului superior cu atrofie osoasă severă reprezintă una dintre cele mai dificile provocări din implantologia orală și chirurgia oro-maxilo-facială. La pacienții edentați parțial, tehnicile convenționale fără augmentare osoasă nu sunt întotdeauna aplicabile, iar procedurile reconstructive pot crește complexitatea intervenției, morbiditatea și durata tratamentului. În acest context, implanturile subperiostale realizate la comandă au reapărut ca o soluție personalizată pentru cazurile cu deficit osos important.

Studiul de față analizează utilizarea implanturilor subperiostale fabricate individual pentru reabilitarea localizată a regiunilor posterioare ale maxilarului superior sever atrofiat. Pe lângă evaluarea supraviețuirii implanturilor, autorii investighează stabilitatea osoasă radiologică și evoluția țesuturilor moi periimplantare, oferind informații relevante privind fezabilitatea acestei abordări terapeutice în cazuri anatomice complexe.

3. Obiectivul studiului

Scopul acestui studiu retrospectiv a fost evaluarea performanței clinice a implanturilor subperiostale personalizate utilizate pentru reabilitarea segmentară a sectoarelor posterioare ale maxilarului superior sever atrofiat la pacienți edentați parțial. Autorii au analizat supraviețuirea și succesul implanturilor, modificările osoase evidențiate radiologic și starea țesuturilor moi periimplantare pe parcursul perioadei de urmărire.

4. Metodologie

Studiul este un studiu observațional retrospectiv, care a inclus 16 pacienți consecutivi diagnosticați cu atrofie maxilară încadrată în clasele V și VI conform clasificării Cawood și Howell. În total au fost inserate 21 de implanturi subperiostale personalizate, utilizate pentru reabilitarea segmentară a regiunilor posterioare ale maxilarului superior.

Perioada mediană de urmărire a fost de 36 de luni, cu un interval intercuartilic cuprins între 24 și 48 de luni. Parametrii evaluați au inclus supraviețuirea și succesul implanturilor, modificările radiologice ale osului de sub bonturile protetice și starea țesuturilor moi periimplantare, inclusiv sângerarea la sondare. Rezumatul disponibil nu oferă detalii suplimentare privind protocolul chirurgical sau procesul de fabricație al implanturilor.

5. Rezultatele principale

Rezultatele raportate indică o evoluție clinică favorabilă a implanturilor subperiostale personalizate pe durata perioadei de monitorizare. Rata de supraviețuire și rata de succes a implanturilor au fost de 95,2% atât la un an, cât și la cinci ani, fiind înregistrat un număr redus de complicații.

Evaluarea radiologică a evidențiat o bună stabilitate a osului situat sub bonturile implantare, cu o resorbție osoasă medie de 0,18 mm după un an.

De asemenea, s-a observat o îmbunătățire progresivă a sănătății țesuturilor moi periimplantare. Sângerarea la sondare a fost prezentă la 10% dintre bonturi după șase luni, reducându-se la 2,5% după patru ani, ceea ce sugerează o evoluție biologică favorabilă în cadrul populației investigate.

Pe baza acestor rezultate, autorii consideră că implanturile subperiostale personalizate pot reprezenta o opțiune terapeutică fără augmentare osoasă pentru pacienții atent selecționați, subliniind totodată necesitatea unor studii suplimentare pentru confirmarea eficacității pe termen lung.

6. Analiză clinică

Acest studiu abordează o indicație clinică foarte specifică din implantologia orală: reabilitarea segmentară a zonelor posterioare ale maxilarului superior cu atrofie severă la pacienți edentați parțial. În astfel de situații, anatomia reziduală poate limita aplicabilitatea implanturilor convenționale fără proceduri de augmentare osoasă, ceea ce justifică dezvoltarea unor soluții personalizate.

Rezultatele obținute sugerează că implanturile subperiostale realizate individual pot oferi o reabilitare implanto-protetică stabilă, asociată cu o resorbție osoasă minimă și cu o ameliorare progresivă a stării țesuturilor moi periimplantare. Aceste observații evidențiază potențialul planificării digitale și al tehnologiilor de fabricație personalizată în tratarea cazurilor cu anatomie dificilă.

Cu toate acestea, concluziile trebuie interpretate cu prudență. Caracterul retrospectiv al studiului, dimensiunea redusă a lotului și lipsa unui grup de control limitează nivelul dovezilor disponibile și nu permit compararea acestei tehnici cu alte opțiuni terapeutice. Studiul demonstrează în principal fezabilitatea clinică a metodei și constituie o bază pentru cercetări prospective viitoare.

7. Aplicații clinice

Rezultatele pot fi relevante pentru tratamentul pacienților edentați parțial cu atrofie severă a sectoarelor posterioare ale maxilarului superior, în special atunci când tehnicile convenționale fără grefă osoasă nu sunt adecvate.

Studiul evidențiază, de asemenea, potențialul implanturilor subperiostale personalizate în cadrul fluxurilor digitale moderne de planificare implantară și reabilitare protetică. Totuși, utilizarea acestei tehnici trebuie limitată la indicațiile evaluate în studiu și nu poate fi extinsă către alte situații clinice fără dovezi științifice suplimentare.

8. Nivelul dovezilor, limitări și transparență

Această publicație reprezintă un studiu observațional retrospectiv, corespunzător unui nivel moderat al dovezilor clinice.

Principalele limitări metodologice sunt dimensiunea redusă a eșantionului, caracterul retrospectiv al studiului și absența unui grup de control. În plus, autorii precizează că sunt necesare cercetări suplimentare pentru confirmarea eficacității acestei abordări pe termen lung.

În informațiile disponibile nu sunt menționate conflicte de interese, surse de finanțare din industrie sau relații cu producători de implanturi. Aceste aspecte nu sunt precizate în rezumatul disponibil.

9. Aspecte esențiale ale studiului

• Tipul studiului: Studiu observațional retrospectiv.
• Nivelul dovezilor: Studiu clinic retrospectiv.
• Populația: 16 pacienți cu atrofie maxilară clasa V-VI conform clasificării Cawood și Howell.
• Numărul implanturilor: 21 de implanturi subperiostale personalizate.
• Perioada de urmărire: Mediană de 36 de luni (interval intercuartilic: 24-48 luni).
• Criterii principale evaluate: Supraviețuirea implanturilor, succesul clinic, stabilitatea osoasă radiologică și sănătatea țesuturilor moi periimplantare.
• Rezultatul principal: Supraviețuire și succes implantar de 95,2%, asociate cu resorbție osoasă redusă și un număr limitat de complicații.
• Concluzie științifică: Implanturile subperiostale personalizate reprezintă o posibilă alternativă fără augmentare osoasă pentru cazuri selectate de reabilitare segmentară a maxilarului superior sever atrofiat.
• Limitări: Număr redus de pacienți, studiu retrospectiv, lipsa unui grup de control și necesitatea validării prin studii pe termen lung.

10. Impact științific

Această notă tehnică contribuie la extinderea dovezilor disponibile privind utilizarea implanturilor subperiostale personalizate în reabilitarea implantară a defectelor localizate ale maxilarului superior. Spre deosebire de numeroase studii dedicate reabilitărilor complete, această cercetare se concentrează asupra unei indicații clinice specifice, furnizând date privind supraviețuirea implanturilor, stabilitatea osoasă și evoluția țesuturilor periimplantare.

Deși nivelul dovezilor rămâne limitat, rezultatele susțin fezabilitatea unei abordări bazate pe planificare digitală și fabricarea individualizată a implanturilor. Studiul reprezintă astfel o contribuție relevantă la dezvoltarea implantologiei personalizate și justifică desfășurarea unor studii prospective comparative, cu loturi mai mari de pacienți, pentru definirea rolului acestei tehnici în practica clinică.

11. Concluzie editorială

Acest studiu oferă rezultate clinice încurajatoare privind utilizarea implanturilor subperiostale personalizate pentru reabilitarea segmentară a maxilarelor superioare sever atrofiate. În cohorta analizată au fost observate o rată ridicată de supraviețuire implantară, o bună stabilitate radiologică și o evoluție favorabilă a țesuturilor moi periimplantare. Având în vedere caracterul retrospectiv al studiului și dimensiunea redusă a eșantionului, aceste rezultate trebuie considerate dovezi preliminare, care necesită confirmare prin studii prospective cu un nivel metodologic superior.