Planificare Chirurgicală Virtuală și Implant Maxilar Subperiostal Personalizat din Titan (CSTMI) pentru Reconstrucția Tridimensională și Implanturile Dentare ale Defectelor Maxilare după Rezecție Oncologică: Serie de Cazuri

Jose Luís Cebrián Carretero, José Luis Del Castillo Pardo de Vera, Néstor Montesdeoca García, Pablo Garrido Martínez, Marta María Pampín Martínez, Iñigo Aragón Niño, Ignacio Navarro Cuéllar, Carlos Navarro Cuéllar

Full text links: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35956210/

Planificare Chirurgicală Virtuală și Implant Maxilar Subperiostal Personalizat din Titan (CSTMI) pentru Reconstrucția Tridimensională și Implanturile Dentare ale Defectelor Maxilare după Rezecție Oncologică: Serie de Cazuri

1. Referință științifică

• Titlul studiului: Virtual Surgical Planning and Customized Subperiosteal Titanium Maxillary Implant (CSTMI) for Three Dimensional Reconstruction and Dental Implants of Maxillary Defects after Oncological Resection: Case Series
• Autori: Jose Luís Cebrián Carretero, José Luis Del Castillo Pardo de Vera, Néstor Montesdeoca García, Pablo Garrido Martínez, Marta María Pampín Martínez, Iñigo Aragón Niño, Ignacio Navarro Cuéllar, Carlos Navarro Cuéllar
• Revistă științifică: Journal of Clinical Medicine
• Anul publicării: 2022
• DOI: 10.3390/jcm11154594

2. Context științific

Reconstrucția defectelor maxilare după rezecția tumorală rămâne una dintre cele mai mari provocări ale chirurgiei maxilo-faciale. Aceste defecte osoase pot determina consecințe funcționale importante, inclusiv tulburări de masticație, deglutiție și fonație, precum și alterarea proiecției etajului mijlociu al feței. Tehnicile reconstructive convenționale se bazează în principal pe lambouri microvascularizate, obturatoare protetice sau anumite soluții implantare specifice.

Cu toate acestea, restaurarea simultană a volumului osos, a esteticii faciale și a funcției implantare rămâne complexă. Apariția planificării chirurgicale virtuale, a imprimării 3D și a tehnologiilor CAD/CAM a deschis noi perspective în chirurgia orală și reabilitarea implantară. În acest context, implanturile subperiostale personalizate din titan apar ca o alternativă potențială pentru pacienții care prezintă reconstrucții maxilare complexe sau situații în care abordările convenționale sunt dificil de implementat.

3. Obiectivul studiului

Obiectivul autorilor a fost evaluarea rezultatelor reconstrucției tridimensionale a defectelor maxilare segmentare utilizând implanturi maxilare subperiostale personalizate din titan (CSTMI), concepute prin planificare chirurgicală virtuală (VSP), modele STL și fabricație CAD/CAM.

Studiul a urmărit, de asemenea, analizarea fezabilității unei reabilitări implantare fixe asociate acestei strategii reconstructive la pacienți care au suferit o rezecție oncologică a maxilarului.

4. Metodologie

Este vorba despre o serie de cazuri retrospectivă realizată între anii 2018 și 2021 într-un centru spitalicesc spaniol specializat în chirurgie orală și maxilo-facială.

Au fost incluși patru pacienți care prezentau defecte maxilare segmentare secundare unui carcinom scuamocelular al maxilarului. Toți pacienții beneficiaseră anterior de tratamente reconstructive sau prezentau situații care făceau tehnicile convenționale deosebit de dificile.

Planificarea s-a bazat pe examinări tomografice computerizate de înaltă rezoluție, reconstrucția digitală tridimensională a structurilor osoase reziduale, integrarea datelor provenite din scanarea intraorală și proiectarea personalizată a implanturilor subperiostale fabricate din titan prin tehnologia CAD/CAM.

Perioada de urmărire clinică a variat între 9 luni și 3 ani și 2 luni, cu o medie de 1 an și 8 luni. Criteriile de evaluare au inclus vindecarea țesuturilor moi, complicațiile implantare sau protetice, rezultatele funcționale și aprecierea estetică raportată de pacienți.

5. Rezultate principale

Toți cei patru pacienți au beneficiat de o reconstrucție maxilară personalizată urmată de o reabilitare protetică fixă susținută pe implanturi. Defectele maxilare prezentau o lungime cuprinsă între 4,1 cm și 9,6 cm, cu o medie de 7,1 cm. Reconstrucția verticală obținută a variat între 9,3 mm și 17,4 mm, cu o medie de 13,17 mm.

Doi pacienți au primit radioterapie înainte de inserarea implanturilor. În ciuda complexității situațiilor tratate, pe parcursul perioadei de urmărire nu au fost raportate semne de infecție, dehiscență a țesuturilor moi, expunerea structurii de titan sau eșec protetic.

Examinările postoperatorii au confirmat adaptarea corectă a implanturilor la planificarea digitală inițială. Toți pacienții au obținut o alimentație normală și o vorbire considerată inteligibilă. Rezultatele estetice raportate au fost considerate satisfăcătoare pentru toate cazurile studiate.

6. Analiză clinică

Această publicație ilustrează integrarea completă a fluxului digital în reconstrucția maxilo-facială complexă. Dincolo de simpla inserare a unui implant, abordarea propusă urmărește restaurarea simultană a volumului osos pierdut, a suportului protetic și a proiecției treimii mijlocii a feței.

Principalul interes clinic constă în posibilitatea de a oferi o soluție personalizată pacienților cu antecedente reconstructive complexe sau în situații în care tehnicile convenționale au eșuat. În această serie, mai mulți pacienți beneficiaseră deja de reconstrucții microvascularizate care nu au permis obținerea unei reabilitări funcționale satisfăcătoare.

Studiul sugerează, de asemenea, că tehnologia CAD/CAM și planificarea chirurgicală virtuală permit o adaptare precisă a structurii implantare la relieful osos rezidual. Această precizie ar putea contribui la reducerea anumitor dificultăți operatorii asociate reconstrucțiilor complexe.

Cu toate acestea, aceste observații trebuie interpretate cu prudență. Numărul redus de cazuri, absența unui grup comparator și perioada relativ limitată de urmărire nu permit formularea unor concluzii privind superioritatea acestei strategii față de alte opțiuni reconstructive, precum lambourile vascularizate sau implanturile zigomatice. Autorii înșiși subliniază necesitatea unor studii prospective și a unor perioade de urmărire îndelungate înainte de orice generalizare clinică.

7. Aplicații clinice

Rezultatele raportate pot prezenta un interes deosebit în următoarele situații:

• Reconstrucție maxilară după rezecție oncologică.
• Reabilitare implantară complexă după eșecul tehnicilor reconstructive anterioare.
• Pacienți pentru care o reconstrucție microchirurgicală este dificilă sau contraindicată.
• Cazuri care necesită restaurarea simultană a suportului protetic și a volumului facial.
• Utilizarea unui flux digital care integrează imagistica 3D, planificarea virtuală și fabricația CAD/CAM personalizată.
• Reabilitare fixă susținută pe implanturi în defecte maxilare extinse.

Aceste aplicații trebuie totuși analizate în contextul limitărilor metodologice ale acestei serii de cazuri.

8. Nivel de dovadă, limitări și transparență

Această publicație corespunde unei serii de cazuri retrospective, ceea ce reprezintă un nivel de dovadă limitat în comparație cu studiile controlate sau cu studiile prospective de amploare.

Principalele limitări identificabile sunt:

• număr foarte redus de pacienți (4 pacienți);
• absența unui grup de control;
• urmărire variabilă în funcție de pacient;
• absența unei comparații directe cu alte metode reconstructive.

Autorii indică faptul că nu a fost primit niciun finanțator extern pentru acest studiu și declară absența conflictelor de interese.

Prin urmare, rezultatele trebuie considerate preliminare și în principal generatoare de ipoteze pentru cercetări viitoare.

9. Puncte-cheie ale studiului

• Tipul studiului: Serie de cazuri retrospectivă.
• Nivel de dovadă: Scăzut până la moderat (serie de cazuri).
• Populația analizată: 4 pacienți cu carcinom scuamocelular maxilar.
• Numărul de pacienți: 4.
• Numărul de implanturi: Între 4 și 6 implanturi, în funcție de caz.
• Durata urmăririi: 9 luni până la 3 ani și 2 luni (medie: 1 an și 8 luni).
• Criteriul principal evaluat: Reconstrucție maxilară tridimensională și reabilitare implantară fixă.
• Rezultatul principal: Reabilitare funcțională și estetică obținută la toți pacienții, fără complicații majore raportate în timpul urmăririi.
• Concluzie științifică: CSTMI ar putea constitui o alternativă reconstructivă interesantă în anumite defecte maxilare complexe.
• Limitări potențiale: Număr redus de cazuri, lipsa unui grup de control, necesitatea unor date pe termen lung.

10. Impact științific

Acest studiu contribuie la literatura emergentă dedicată implanturilor subperiostale personalizate fabricate prin tehnologii digitale. El ilustrează în mod concret aplicarea planificării virtuale și a fabricației aditive în reconstrucția maxilo-facială după chirurgia oncologică.

Contribuția sa principală constă în demonstrarea fezabilității clinice a unei abordări care asociază reconstrucția osoasă virtuală, suportul implantar personalizat și reabilitarea protetică fixă în situații deosebit de complexe.

Deși numărul de cazuri este limitat, rezultatele observate susțin interesul crescând pentru dispozitivele implantare individualizate în managementul defectelor maxilare. Această publicație contribuie, de asemenea, la reflecția privind alternativele la reconstrucțiile convenționale atunci când acestea sunt imposibile, insuficiente sau au eșuat.

În cele din urmă, studiul deschide calea către cercetări prospective mai robuste, menite să clarifice siguranța și stabilitatea pe termen lung a acestor dispozitive.

11. Concluzie editorială

Această serie de cazuri evidențiază o abordare inovatoare a reconstrucției maxilare bazată pe tehnologii digitale și implanturi subperiostale personalizate din titan. Rezultatele raportate demonstrează o restaurare funcțională și estetică favorabilă la patru pacienți care prezentau situații reconstructive complexe. Cu toate acestea, nivelul de dovadă rămâne limitat și nu permite formularea unor concluzii definitive. Vor fi necesare studii prospective care să includă un număr mai mare de pacienți și o perioadă de urmărire prelungită pentru a confirma locul acestei strategii în reabilitarea implantară post-oncologică.