Proteză fixă mandibulară pe un implant subperiostal imprimat 3D: prezentare de caz

Ayşe Rençber Kızılkaya, Aslı Sağsöz, Serkan Dündar, Alihan Bozoğlan, Nurullah Düger, Erhan Cahit Özcan

Full text link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38699946/

Proteză fixă mandibulară pe un implant subperiostal imprimat 3D: prezentare de caz

1. Referință științifică

• Titlul studiului: Mandibular Fixed Prosthesis With a 3D-Printed Subperiosteal Implant: A Case Report
• Autori: Ayşe Rençber Kızılkaya, Aslı Sağsöz, Serkan Dündar, Alihan Bozoğlan, Nurullah Düger, Erhan Cahit Özcan
• Revista științifică: Journal of Oral Implantology (nu este menționată explicit în informațiile furnizate, dar poate fi identificată prin DOI)
• Anul publicării: 2024
• DOI:1563/aaid-joi-D-24-00045

2. Context științific

Reabilitarea implantară a mandibulei posterioare cu atrofie osoasă severă reprezintă una dintre cele mai complexe provocări din implantologia orală și chirurgia oro-maxilo-facială. Reducerea volumului osos limitează frecvent utilizarea implanturilor endoosoase convenționale, ceea ce impune, în multe situații, proceduri de augmentare osoasă înaintea tratamentului implantar. Totuși, aceste intervenții suplimentare nu sunt întotdeauna acceptate de pacienți și pot prelungi durata tratamentului.

Progresele în domeniul stomatologiei digitale au readus în atenție implanturile subperiostale personalizate. Integrarea tehnologiilor CAD/CAM cu imprimarea 3D din metal permite realizarea unor implanturi adaptate anatomiei individuale a fiecărui pacient. Studiul de față descrie utilizarea acestei abordări digitale pentru realizarea unei restaurări protetice fixe la un pacient cu edentație parțială și atrofie mandibulară posterioară.

3. Obiectivul studiului

Scopul studiului a fost prezentarea reabilitării unei mandibule posterioare parțial edentate și atrofice prin utilizarea unor implanturi subperiostale personalizate. Autorii au urmărit să demonstreze fezabilitatea unei restaurări protetice fixe, realizată cu ajutorul unui flux digital bazat pe tehnologia CAD/CAM și imprimarea 3D metalică, la un pacient care a refuzat procedurile de augmentare osoasă.

4. Metodologie

Lucrarea reprezintă o prezentare de caz clinic.

Tratamentul a fost efectuat la un pacient în vârstă de 58 de ani, cu dinți păstrați în regiunea anterioară a mandibulei și edentație parțială în zona posterioară. Au fost utilizate două implanturi subperiostale personalizate, proiectate digital prin tehnologie CAD/CAM și fabricate din titan sinterizat prin imprimare 3D metalică. Implanturile au fost prevăzute cu o conexiune externă universală prelucrată mecanic.

Reabilitarea finală a constat într-o proteză fixă susținută de aceste implanturi.

Rezumatul disponibil nu oferă informații privind durata monitorizării, criteriile de evaluare clinică sau detalii suplimentare referitoare la protocolul chirurgical și protetic.

5. Rezultatele principale

Potrivit autorilor, reabilitarea protetică fixă a fost realizată cu succes.

Cazul prezentat sugerează că un implant subperiostal personalizat poate permite restaurarea unei mandibule posterioare atrofice fără a fi necesară augmentarea osoasă prealabilă la pacienții care refuză acest tip de intervenție. Autorii subliniază, de asemenea, că această abordare poate simplifica tratamentul prin reducerea acestuia la o singură etapă chirurgicală, ceea ce ar putea scurta durata totală a terapiei comparativ cu protocoalele care includ reconstrucție osoasă urmată de inserarea implanturilor endoosoase.

Rezumatul nu conține date cantitative privind supraviețuirea implanturilor, complicațiile biologice sau mecanice, performanța protetică ori rezultatele pe termen lung. Autorii evidențiază necesitatea unor studii care să includă un număr mai mare de pacienți și perioade de urmărire extinse.

6. Analiză clinică

Principalul aport al acestui studiu constă în demonstrarea fezabilității tehnice a implanturilor subperiostale personalizate realizate printr-un flux digital complet. Utilizarea combinată a planificării CAD/CAM și a imprimării 3D metalice permite proiectarea unor implanturi adaptate anatomiei reziduale a pacientului, oferind o soluție personalizată în cazurile de atrofie mandibulară severă.

Din punct de vedere clinic, studiul ilustrează mai degrabă posibilitatea aplicării acestei tehnologii decât eficacitatea sa pe termen lung. Metoda descrisă poate reprezenta o opțiune terapeutică pentru pacienții care refuză procedurile de augmentare osoasă, însă rezultatele prezentate nu permit comparații cu tratamentele implantare convenționale și nici formularea unor concluzii privind predictibilitatea clinică.

Fiind vorba despre un singur caz clinic, fără grup de control și fără date privind monitorizarea pe termen lung, concluziile trebuie interpretate cu prudență. Autorii subliniază necesitatea unor studii prospective de amploare pentru evaluarea siguranței, eficacității și stabilității acestei abordări terapeutice.

7. Aplicații clinice

Pe baza informațiilor disponibile, această abordare poate fi relevantă în următoarele situații:

• reabilitarea implantară a mandibulei posterioare cu atrofie osoasă severă;
• pacienți cu edentație parțială care refuză augmentarea osoasă;
• tratamente bazate pe planificare digitală CAD/CAM;
• realizarea implanturilor subperiostale personalizate prin imprimare 3D metalică;
• reabilitări protetice fixe susținute de implanturi.

Totuși, informațiile disponibile nu permit definirea precisă a indicațiilor, contraindicațiilor sau performanței clinice pe termen lung a acestei tehnici.

8. Nivelul dovezilor, limitări și transparență

Această publicație reprezintă o prezentare de caz clinic, corespunzând unui nivel scăzut al dovezilor științifice.

Principala limitare metodologică constă în prezentarea unui singur pacient, fără grup de control și fără analiză comparativă. În plus, rezumatul nu furnizează informații privind durata urmăririi, criteriile obiective de evaluare clinică sau rezultatele cantitative.

Autorii afirmă în mod explicit că sunt necesare studii cu un număr mai mare de pacienți și cu perioade de monitorizare mai lungi pentru confirmarea acestor rezultate.

În informațiile disponibile nu sunt menționate conflicte de interese sau relații cu producători de implanturi.

9. Puncte-cheie ale studiului

• Tipul studiului: Prezentare de caz clinic.
• Nivelul dovezilor: Scăzut.
• Populație: Un pacient.
• Numărul implanturilor: Două implanturi subperiostale personalizate.
• Vârsta pacientului: 58 de ani.
• Durata urmăririi: Neprecizată în informațiile disponibile.
• Obiectivul principal evaluat: Reabilitarea fixă a mandibulei utilizând implanturi subperiostale imprimate 3D.
• Rezultatul principal: Finalizarea cu succes a restaurării protetice fixe.
• Concluzia științifică: Implanturile subperiostale personalizate pot reprezenta o alternativă terapeutică pentru pacienți selectați cu atrofie mandibulară severă, însă sunt necesare studii suplimentare pentru confirmarea acestor rezultate.
• Limitări: Caz unic, lipsa datelor cantitative și absența rezultatelor pe termen lung.

10. Impact științific

Acest studiu contribuie la literatura emergentă privind utilizarea implanturilor subperiostale personalizate fabricate prin tehnologii digitale. Valoarea sa principală constă în prezentarea aplicării clinice a unui flux de lucru care combină planificarea CAD/CAM și imprimarea 3D metalică pentru rezolvarea unui caz implantologic complex.

Deși nivelul dovezilor este limitat, publicația evidențiază potențialul soluțiilor personalizate în tratamentul pacienților cu atrofie mandibulară severă. Autorii adoptă o poziție prudentă și subliniază necesitatea unor studii prospective cu loturi mai numeroase și perioade de urmărire extinse înainte ca această tehnică să poată fi susținută prin dovezi clinice solide.

11. Concluzie editorială

Acest caz clinic evidențiază potențialul implanturilor subperiostale personalizate fabricate prin imprimare 3D pentru reabilitarea pacienților selectați cu atrofie mandibulară severă care refuză procedurile de augmentare osoasă. Integrarea planificării digitale și a tehnologiei CAD/CAM demonstrează fezabilitatea tehnică a acestei abordări. Cu toate acestea, nivelul redus al dovezilor și lipsa datelor clinice pe termen lung impun o interpretare prudentă a rezultatelor, care trebuie confirmate prin studii clinice mai ample.