Bibliografie
STUDIU RETROSPECTIV RADIOLOGIC ȘI CLINIC PRIVIND PROTEZELE FIXE TOTALE CU ÎNCĂRCARE IMEDIATĂ SUSȚINUTE DE IMPLANTURI SUBPERIOSTALE PERSONALIZATE DIN TITAN IMPRIMATE 3D LA PACIENȚI CU ATROFIE SEVERĂ A MAXILARELOR: PROPUNEREA UNUI COD DE SUCCES IMPLANTAR
Full text link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40080050/
Studiu retrospectiv radiologic și clinic privind protezele fixe totale cu încărcare imediată susținute de implanturi subperiostale personalizate din titan imprimate 3D la pacienți cu atrofie severă a maxilarelor: propunerea unui cod de succes implantar
1. Referință științifică
- Titlul studiului: A Retrospective Radiologic and Clinical Survey of Full-Arch Immediate Fixed Prostheses Supported by Custom-Made 3D-Printed Subperiosteal Titanium Implants in Patients with Severely Atrophic Jaws: Implant Success Code
- Autori: Ernesto Vatteroni, Paolo Toti, Ugo Covani, Roberto Crespi, Saverio Cosola, Giovanni-Battista Menchini-Fabris
- Revista științifică: The International Journal of Oral & Maxillofacial Implants
- Anul publicării: 2025
- DOI: 10.11607/jomi.11210
2. Context științific
Reabilitarea implantară a pacienților cu atrofie severă a maxilarului sau mandibulei reprezintă una dintre cele mai complexe provocări din implantologia orală modernă. În situațiile în care volumul osos rezidual este insuficient pentru inserarea implanturilor endoosoase convenționale, sunt necesare frecvent proceduri de augmentare osoasă, ceea ce crește complexitatea tratamentului și durata acestuia.
Progresele din stomatologia digitală au readus în atenție implanturile subperiostale, o soluție utilizată cu decenii în urmă, dar care beneficiază astăzi de avantajele planificării tridimensionale, ale tehnologiilor CAD/CAM și ale imprimării 3D. Aceste evoluții permit realizarea unor structuri personalizate, adaptate cu precizie anatomiei fiecărui pacient.
Cu toate acestea, literatura de specialitate nu dispune încă de criterii standardizate pentru evaluarea succesului, supraviețuirii sau eșecului implanturilor subperiostale. Studiul analizat urmărește atât evaluarea rezultatelor clinice și radiologice ale acestor dispozitive, cât și definirea unui sistem obiectiv de clasificare a rezultatelor terapeutice.
3. Obiectivul studiului
Obiectivul principal al cercetării a fost evaluarea rezultatelor clinice și radiologice obținute la pacienți tratați cu proteze fixe totale cu încărcare imediată, susținute de implanturi subperiostale personalizate din titan fabricate prin imprimare 3D.
În plus, autorii și-au propus să dezvolte un sistem standardizat de clasificare, denumit SIO (Stability–Inflammation–Offset), destinat diferențierii între succesul, supraviețuirea și eșecul reabilitărilor pe implanturi subperiostale.
4. Metodologie
Studiul a avut un design observațional retrospectiv.
Au fost incluși 18 pacienți tratați între anii 2018 și 2021 cu implanturi subperiostale personalizate, proiectate digital pe baza examenelor tomografice și fabricate prin tehnologii CAD/CAM.
În total au fost inserate 26 de implanturi subperiostale, dintre care 11 la nivelul maxilarului și 15 la nivelul mandibulei. Perioada medie de urmărire a fost de aproximativ doi ani.
Au fost analizate următoarele aspecte:
- stabilitatea implanturilor;
- starea țesuturilor moi periimplantare;
- complicațiile chirurgicale;
- rezultatele protetice;
- precizia dintre planificarea virtuală și poziția postoperatorie a implanturilor.
Analiza radiologică a inclus evaluarea a 189 de șuruburi și manșoane de osteosinteză, comparând poziția planificată digital cu cea obținută efectiv după intervenție.
5. Rezultate principale
Pe parcursul perioadei de urmărire nu a fost pierdut niciun implant, ceea ce a condus la o rată cumulativă de supraviețuire implantară de 100% la doi ani.
În ceea ce privește criteriul de stabilitate, patru implanturi mandibulare au prezentat episoade tranzitorii de micromobilitate. În anumite situații a fost necesară înlocuirea șuruburilor de fixare cu șuruburi de diametru mai mare sau modificarea unor componente de ancorare. Conform clasificării SIO, aceste cazuri au fost încadrate în categoria de supraviețuire și nu de eșec.
La nivelul țesuturilor moi periimplantare, doi pacienți au prezentat recesiune mucozală sau dehiscență a țesuturilor moi, fără necesitatea îndepărtării implantului și fără semne persistente de infecție.
Analiza radiologică tridimensională a evidențiat o abatere medie globală de 1,66 ± 0,99 mm între poziția planificată și cea obținută postoperator. Deviațiile orizontale au fost semnificativ mai mari decât cele verticale.
Un singur pacient a depășit pragurile stabilite pentru criteriul „Offset”. Ca urmare, rata cumulativă de succes conform clasificării SIO a fost de 73,1% la doi ani.
La nivel protetic nu au fost raportate complicații mecanice sau funcționale, ceea ce a condus la o rată de succes protetic de 100%.
6. Analiză clinică
Una dintre cele mai importante contribuții ale acestui studiu constă în introducerea unei metode standardizate de evaluare a implanturilor subperiostale. În numeroase publicații anterioare, supraviețuirea implantului era raportată fără a exista o diferențiere clară între simpla menținere în funcție și atingerea tuturor criteriilor clinice de succes.
Clasificarea SIO propusă de autori încearcă să depășească această limitare prin integrarea a trei componente esențiale: stabilitatea mecanică, sănătatea țesuturilor periimplantare și precizia poziționării implantului față de planificarea digitală inițială.
Rezultatele sugerează că implanturile subperiostale personalizate pot reprezenta o soluție funcțională pentru pacienții cu atrofie severă a maxilarelor, în special în situațiile în care procedurile extensive de augmentare osoasă sunt dificil de realizat.
De asemenea, analiza deviațiilor dintre planificarea virtuală și poziția postoperatorie oferă informații utile privind acuratețea fluxurilor digitale moderne. Aceste date pot contribui la optimizarea planificării chirurgicale și la creșterea siguranței procedurilor efectuate în apropierea structurilor anatomice importante.
Totuși, studiul nu compară această abordare cu implanturile endoosoase convenționale sau cu alte metode de tratament, motiv pentru care rezultatele nu pot fi interpretate ca o dovadă a superiorității unei tehnici față de alta.
7. Aplicații clinice
Rezultatele studiului pot fi relevante în următoarele situații clinice:
- atrofie severă a maxilarului sau mandibulei;
- edentație totală asociată cu volum osos redus;
- reabilitări implantare complexe;
- proteze fixe totale cu încărcare imediată;
- planificare implantară digitală bazată pe tomografie computerizată;
- utilizarea tehnologiilor CAD/CAM și a imprimării 3D;
- cazuri în care procedurile de regenerare osoasă sunt dificile sau prezintă limitări clinice.
Studiul sugerează că implanturile subperiostale personalizate pot constitui o opțiune terapeutică pentru pacienți atent selectați, fără a formula însă recomandări clinice definitive.
8. Nivel de evidență, limitări și transparență
Această publicație reprezintă un studiu clinic observațional retrospectiv, ceea ce corespunde unui nivel de evidență inferior studiilor clinice prospective și randomizate.
Printre principalele limitări se numără:
- numărul redus de pacienți incluși;
- absența unui grup de control;
- perioada de urmărire limitată la aproximativ doi ani;
- posibilitatea apariției unor erori asociate suprapunerii imaginilor tridimensionale utilizate în analiza radiologică;
- caracterul retrospectiv al studiului.
Autorii declară că cercetarea nu a beneficiat de finanțare externă și că nu există conflicte de interese raportate.
Prin urmare, rezultatele trebuie interpretate ca date clinice promițătoare, care necesită validare suplimentară prin studii prospective desfășurate pe loturi mai mari de pacienți.
9. Puncte-cheie ale studiului
- Tipul studiului: Studiu observațional retrospectiv
- Nivel de evidență: Cercetare clinică retrospectivă
- Populația analizată: Pacienți cu atrofie severă maxilară și/sau mandibulară
- Număr de pacienți: 18
- Număr de implanturi: 26 implanturi subperiostale personalizate
- Durata urmăririi: Aproximativ 2 ani
- Criteriul principal evaluat: Clasificarea SIO (Stability–Inflammation–Offset)
- Rezultatul principal: Supraviețuire implantară de 100% la doi ani
- Rata de succes conform SIO: 73,1%
- Rezultatul protetic: Fără eșecuri protetice raportate
- Concluzie științifică: Clasificarea SIO oferă criterii standardizate pentru definirea succesului, supraviețuirii și eșecului implanturilor subperiostale.
- Limitări principale: Eșantion redus, lipsa grupului de control și design retrospectiv.
10. Impact științific
Acest studiu contribuie la dezvoltarea cunoștințelor privind implanturile subperiostale personalizate fabricate prin tehnologii digitale avansate. Cea mai importantă contribuție nu constă exclusiv în rezultatele clinice raportate, ci în propunerea unui sistem structurat de evaluare a acestor tratamente.
Clasificarea SIO introduce criterii obiective care pot facilita compararea studiilor viitoare și pot contribui la standardizarea raportării rezultatelor clinice în domeniul implanturilor subperiostale.
În plus, cuantificarea tridimensională a diferențelor dintre planificarea virtuală și rezultatul chirurgical oferă informații originale despre precizia fluxurilor digitale utilizate în implantologia complexă.
Deși sunt necesare cercetări prospective suplimentare, această publicație reprezintă un pas important către standardizarea evaluării clinice a implanturilor subperiostale personalizate și a reabilitărilor complexe asociate acestora.
11. Concluzie editorială
Acest studiu retrospectiv arată că implanturile subperiostale personalizate din titan, realizate prin imprimare 3D, pot reprezenta o opțiune viabilă pentru reabilitarea pacienților cu atrofie severă a maxilarelor. Deși rata de supraviețuire implantară observată a fost foarte ridicată pe parcursul celor doi ani de monitorizare, cea mai valoroasă contribuție a lucrării este introducerea clasificării SIO, concepută pentru a diferenția într-un mod mai riguros succesul, supraviețuirea și eșecul implantar. Având în vedere dimensiunea redusă a lotului și caracterul retrospectiv al studiului, rezultatele trebuie interpretate cu prudență, însă ele oferă o bază solidă pentru viitoare cercetări în domeniul implantologiei digitale și al reabilitării cazurilor cu atrofie osoasă severă.
