O nouă abordare pentru tratamentul cazurilor complexe de reabilitare dentară maxilară susținută pe implanturi la pacienții cu despicătură labio-palatină: studiu retrospectiv

Björn Rahlf, Philippe Korn, Alexander-Nicolai Zeller, Simon Spalthoff, Philipp Jehn, Fritjof Lentge, Nils-Claudius Gellrich

Full text links: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35106688/

O nouă abordare pentru tratamentul cazurilor complexe de reabilitare dentară maxilară susținută pe implanturi la pacienții cu despicătură labio-palatină: studiu retrospectiv

1. Referință științifică

• Titlul studiului: Novel approach for treating challenging implant-borne maxillary dental rehabilitation cases of cleft lip and palate: a retrospective study
• Autori: Björn Rahlf, Philippe Korn, Alexander-Nicolai Zeller, Simon Spalthoff, Philipp Jehn, Fritjof Lentge, Nils-Claudius Gellrich
• Revistă științifică: International Journal of Implant Dentistry
• Anul publicării: 2022
• DOI: 10.1186/s40729-022-00401-x

2. Context științific

Reabilitarea implantară a pacienților cu despicătură labio-palatină reprezintă una dintre cele mai complexe provocări ale chirurgiei orale și maxilo-faciale. Acești pacienți prezintă frecvent o combinație de deficite osoase, modificări ale țesuturilor moi, cicatrici chirurgicale și dezechilibre scheletale care pot compromite protocoalele convenționale de implantologie.

Abordările convenționale se bazează, în general, pe reconstrucții osoase preliminare urmate de inserarea implanturilor dentare și de multiple intervenții chirurgicale succesive. Cu toate acestea, resorbția grefelor osoase, dificultățile anatomice și eșecurile implantare pot limita rezultatele pe termen lung. În anumite situații, pacienții au fost deja supuși mai multor intervenții reconstructive fără a obține o restaurare protetică durabilă.

În acest context, dezvoltarea implanturilor personalizate bazate pe tehnologii CAD/CAM și pe fabricația aditivă reprezintă o direcție interesantă pentru simplificarea reabilitării susținute pe implanturi în cele mai complexe cazuri.

3. Obiectivul studiului

Obiectivul autorilor a fost evaluarea fezabilității clinice a unui implant personalizat denumit IPS-preprosthetic® la pacienți cu despicătură labio-palatină care prezentau situații anatomice deosebit de nefavorabile pentru tratamentele implantare convenționale.

Studiul a urmărit să determine dacă această abordare ar putea permite o reabilitare implantară maxilară stabilă în ciuda unor deficite osoase și mucozale importante, frecvent asociate cu antecedente de eșecuri terapeutice.

4. Metodologie

Este vorba despre un studiu retrospectiv realizat în cadrul Departamentului de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială al Hannover Medical School din Germania.

Dintre cei 63 de pacienți care au primit un implant personalizat IPS-preprosthetic®, șase pacienți prezentau o despicătură labio-palatină care necesita reabilitare maxilară. Patru pacienți erau complet edentați la nivelul maxilarului superior, iar doi erau parțial edentați.

Planificarea protetică a fost realizată digital conform unui protocol de planificare inversă. Implanturile personalizate au fost fabricate printr-un proces CAD/CAM combinat cu tehnologia de topire selectivă cu laser a titanului.

Toate intervențiile au fost efectuate într-o singură procedură chirurgicală ambulatorie, cu fixare multivectorială prin șuruburi. Perioada de urmărire postoperatorie a variat între 6 și 40 de luni, în funcție de pacient.

5. Rezultate principale

Rezultatele raportate au demonstrat o stabilitate clinică favorabilă pe durata perioadei de observație.

Niciunul dintre cele șase implanturi personalizate nu a fost pierdut în timpul urmăririi. Autorii au raportat, de asemenea, că nu au fost observate slăbirea șuruburilor și nici reducerea stabilității dintre implant și situsul receptor. Numărul mediu de șuruburi utilizate pentru fixare a fost de 21.

Vindecarea s-a desfășurat fără complicații majore, în ciuda condițiilor tisulare nefavorabile. Cinci pacienți prezentau în mod particular fistule oro-nazale persistente înainte de tratament.

O expunere parțială a cadrului implantului a fost observată în jurul anumitor bonturi protetice în mai multe cazuri. Potrivit autorilor, aceste expuneri au fost asociate cu mucozită, dar nu au condus la pierderea implantului și nu au necesitat îndepărtarea dispozitivului.

Încărcarea imediată a fost posibilă în toate cazurile, iar cinci pacienți au primit restaurarea protetică definitivă în perioada de urmărire.

6. Analiză clinică

Acest studiu se concentrează asupra unei populații deosebit de dificil de tratat în implantologie: pacienții cu despicătură labio-palatină care prezintă deficite osoase severe, țesuturi cicatriciale extinse sau antecedente de eșecuri ale grefelor osoase și implanturilor.

Interesul principal al acestei publicații constă în utilizarea unui implant subperiostal personalizat proiectat prin intermediul unui flux digital complet. Spre deosebire de protocoalele convenționale, care necesită adesea multiple intervenții repartizate pe parcursul mai multor luni, strategia propusă urmărește reducerea tratamentului la o singură procedură cu posibilitatea încărcării imediate.

Rezultatele raportate sugerează că o fixare multivectorială la distanță de zonele osoase deficitare poate oferi o stabilitate mecanică suficientă chiar și atunci când condițiile anatomice sunt sever compromise.

Cu toate acestea, interpretarea acestor rezultate trebuie realizată cu prudență. Datele se referă doar la șase pacienți, iar studiul nu include un grup de control care să permită o comparație directă cu protocoalele implantare convenționale, reconstrucțiile osoase sau alte soluții de reabilitare maxilară.

Prin urmare, rezultatele trebuie considerate observații preliminare care demonstrează fezabilitatea acestei abordări și nu o validare definitivă a superiorității sale clinice.

7. Aplicații clinice

Datele prezentate pot fi relevante în mai multe situații complexe de reabilitare implantară:

• Pacienți cu despicătură labio-palatină asociată cu pierdere osoasă importantă.
• Edentație totală maxilară asociată cu o anatomie compromisă.
• Eșecuri anterioare ale grefelor osoase sau implanturilor dentare.
• Cazuri care necesită reconstrucție susținută pe implanturi într-un mediu cicatricial nefavorabil.
•  Reabilitare bazată pe un flux digital CAD/CAM personalizat.
• Pacienți care refuză sau nu doresc să fie supuși unei noi reconstrucții osoase majore.

Studiul sugerează că implanturile personalizate ar putea reprezenta o opțiune de salvare în situațiile în care abordările convenționale devin dificil de aplicat.

8. Nivel de dovadă, limitări și transparență

Această publicație corespunde unui studiu observațional retrospectiv realizat pe o serie limitată de cazuri clinice. Nivelul de dovadă rămâne, prin urmare, moderat spre scăzut comparativ cu studiile controlate sau studiile prospective de mare amploare.

Pot fi identificate mai multe limitări:

• eșantion foarte redus (șase pacienți);
• absența unui grup de control;
• perioadă de urmărire variabilă în funcție de pacient;
• lipsa unei comparații directe cu alte protocoale chirurgicale sau implantare;
• date limitate privind rezultatele pe termen lung.

Autorii indică faptul că Björn Rahlf și Nils-Claudius Gellrich au primit onorarii pentru conferințe sau rambursări de cheltuieli de deplasare din partea companiei KLS Martin, producătorul sistemului IPS-preprosthetic®. Ceilalți autori declară absența conflictelor de interese.

9. Puncte-cheie ale studiului

• Tipul studiului: Studiu retrospectiv
• Nivel de dovadă: Serie retrospectivă de cazuri
• Populația analizată: Pacienți cu despicătură labio-palatină
• Numărul de pacienți: 6
• Numărul de implanturi: 6 implanturi IPS-preprosthetic® la pacienți cu CLP
• Durata urmăririi: 6 până la 40 de luni
• Criteriul principal evaluat: Fezabilitatea clinică și stabilitatea implantului personalizat
• Rezultatul principal: Nu a fost observată nicio pierdere de implant pe durata urmăririi
• Concluzia științifică: Implantul personalizat IPS-preprosthetic® pare fezabil în situații anatomice complexe asociate cu despicătura labio-palatină
• Limitări potențiale: Eșantion redus, lipsa grupului de control, date limitate pe termen mediu

10. Impact științific

Acest studiu furnizează date clinice preliminare privind utilizarea unui implant personalizat destinat situațiilor în care protocoalele convenționale își ating limitele. El ilustrează integrarea tehnologiilor digitale, a planificării implantare CAD/CAM și a fabricației aditive în tratamentul pacienților cu deficite maxilare complexe.

Valoarea științifică a acestei lucrări constă mai puțin în demonstrarea unei eficacități comparative și mai mult în validarea fezabilității unei noi strategii terapeutice. Rezultatele raportate arată că reabilitarea susținută pe implanturi poate fi luată în considerare chiar și după multiple eșecuri reconstructive sau în contexte anatomice foarte nefavorabile.

Această publicație deschide astfel noi perspective de cercetare privind implanturile personalizate de nouă generație și rolul lor în reconstrucția maxilo-facială complexă. Cu toate acestea, vor fi necesare studii care să includă un număr mai mare de pacienți și perioade de urmărire mai lungi pentru a confirma aceste observații.

11. Concluzie editorială

Acest studiu retrospectiv explorează o abordare inovatoare a reabilitării implantare la pacienții cu despicătură labio-palatină care prezintă situații clinice deosebit de complexe. Rezultatele observate demonstrează o stabilitate clinică favorabilă a implantului personalizat IPS-preprosthetic® pe o perioadă de urmărire de până la 40 de luni. În ciuda acestor date încurajatoare, dimensiunea redusă a eșantionului și absența unei comparații cu alte protocoale impun o interpretare prudentă. Această publicație constituie în primul rând o dovadă de fezabilitate care poate susține cercetările viitoare în domeniul implantologiei digitale și al reconstrucției maxilo-faciale complexe.