Calitatea vieții după reabilitarea dentară cu implanturi subperiostale personalizate: un studiu pilot de cohortă

Evangelos Kostares, Michael Kostares, Georgia Kostare, Fani Pitsigavdaki, Ourania Schoinohoriti, Christos Perisanidis.

Full text link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/42075648/

Calitatea vieții după reabilitarea dentară cu implanturi subperiostale personalizate: un studiu pilot de cohortă

1. Referință științifică

• Titlul studiului: Quality of Life Following Dental Rehabilitation with Customized Subperiosteal Implants: A Pilot Cohort Study
• Autori: Evangelos Kostares, Michael Kostares, Georgia Kostare, Fani Pitsigavdaki, Ourania Schoinohoriti, Christos Perisanidis
• Revista științifică: Medicina
• Anul publicării: 2026
• DOI: https://doi.org/10.3390/medicina62040777

2. Context științific

Reabilitarea pacienților cu atrofie alveolară severă reprezintă în continuare una dintre cele mai complexe provocări din implantologia dentară modernă. Atunci când volumul osos rezidual este insuficient pentru inserarea predictibilă a implanturilor endoosoase convenționale, sunt adesea necesare proceduri complexe de augmentare osoasă sau soluții terapeutice alternative. Evoluția planificării digitale, a tomografiei computerizate cu fascicul conic (CBCT) și a tehnologiei CAD/CAM a readus în atenție implanturile subperiostale personalizate, proiectate individual pentru anatomia fiecărui pacient.

Deși interesul pentru această tehnică a crescut considerabil în ultimii ani, dovezile privind impactul său asupra calității vieții raportate de pacienți sunt încă limitate. În prezent, succesul unei reabilitări implanto-protetice nu mai este evaluat exclusiv prin parametri clinici și radiologici, ci și prin beneficiile funcționale și psihosociale percepute de pacient. În acest context, studiul urmărește să analizeze modul în care implanturile subperiostale personalizate influențează calitatea vieții și satisfacția pacienților cu atrofie maxilară severă.

3. Obiectivul studiului

Obiectivul principal al acestui studiu prospectiv de cohortă a fost evaluarea modificărilor calității vieții asociate sănătății orale după reabilitarea cu implanturi subperiostale personalizate la pacienții cu atrofie alveolară severă.

În plus, autorii au evaluat gradul de satisfacție al pacienților după tratament și au analizat rezultatele clinice pe termen scurt, inclusiv complicațiile postoperatorii, stabilitatea implanturilor și necesitatea unor eventuale reintervenții chirurgicale.

4. Metodologie

Studiul este un studiu pilot prospectiv de cohortă, desfășurat în cadrul Departamentului de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială al Spitalului General Evangelismos din Atena, Grecia.

Au fost incluși nouă pacienți adulți diagnosticați cu atrofie alveolară severă conform clasificării Cawood și Howell (clasele V–VI). Toți pacienții au beneficiat de implanturi subperiostale personalizate inserate la nivelul maxilarului superior. Planificarea tratamentului s-a realizat pe baza imaginilor CBCT, utilizând un flux digital CAD/CAM pentru proiectarea și fabricarea implanturilor adaptate anatomiei individuale.

Calitatea vieții asociată sănătății orale a fost evaluată preoperator și la 12 luni postoperator prin intermediul chestionarului validat OHIP-14. Satisfacția pacienților a fost măsurată utilizând o scară numerică de evaluare (NRS). Au fost monitorizate, de asemenea, complicațiile postoperatorii, expunerea implanturilor, stabilitatea acestora și necesitatea unei reintervenții.

5. Rezultatele principale

Toți cei nouă pacienți incluși în studiu au finalizat perioada de urmărire de douăsprezece luni.

Rezultatele au evidențiat o ameliorare semnificativă a calității vieții asociate sănătății orale. Scorul median OHIP-14 a scăzut de la 41 înainte de tratament la 1 după un an, indicând o reducere importantă a impactului funcțional și psihosocial al edentației severe. Îmbunătățirea a fost observată în toate domeniile evaluate prin chestionar.

Gradul de satisfacție al pacienților a crescut, de asemenea, considerabil. Scorul median total NRS a evoluat de la 17 înainte de tratament la 58 după douăsprezece luni. Au fost raportate îmbunătățiri în ceea ce privește estetica, masticația, confortul, vorbirea, igienizarea protezei și satisfacția generală.

Din punct de vedere clinic, nu au fost înregistrate complicații majore. Un pacient a prezentat o dehiscență precoce a plăgii chirurgicale, tratată cu succes prin acoperire locală, iar un alt pacient a dezvoltat o expunere a implantului în regiunea anterioară a palatului. La finalul perioadei de urmărire, toate implanturile erau stabile atât clinic, cât și radiologic.

6. Analiză clinică

Rezultatele acestui studiu sugerează că implanturile subperiostale personalizate pot reprezenta o alternativă terapeutică valoroasă pentru pacienții atent selectați care prezintă atrofie severă a maxilarului și la care inserarea implanturilor endoosoase convenționale nu este posibilă sau predictibilă. Un aspect deosebit de important al cercetării este faptul că evaluarea nu s-a limitat la stabilitatea implanturilor, ci a inclus și percepția pacienților asupra beneficiilor obținute în viața de zi cu zi, precum îmbunătățirea masticației, confortului, vorbirii și esteticii.

Din perspectiva implantologiei moderne, studiul evidențiază potențialul planificării digitale și al tehnologiei CAD/CAM în abordarea cazurilor anatomice complexe. Adaptarea individualizată a implantului la anatomia pacientului poate permite evitarea unor proceduri extinse de augmentare osoasă în anumite situații clinice.

Totuși, rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Studiul include doar nouă pacienți, nu dispune de un grup de control și are o perioadă de urmărire limitată la douăsprezece luni. Prin urmare, nu permite formularea unor concluzii privind performanța pe termen lung sau superioritatea acestei tehnici față de alte metode de reabilitare implantară. Autorii subliniază că rezultatele sunt preliminare și necesită confirmare prin studii prospective de amploare mai mare.

7. Aplicații clinice

Rezultatele acestui studiu pot fi relevante în special pentru:

• pacienții cu atrofie alveolară severă a maxilarului;
• pacienții complet edentați la care implanturile endoosoase convenționale nu pot fi inserate în condiții predictibile;
• reabilitările implanto-protetice bazate pe planificare digitală utilizând CBCT și tehnologia CAD/CAM;
• cazurile în care procedurile extinse de augmentare osoasă sunt contraindicate, refuzate de pacient sau asociate cu o morbiditate chirurgicală crescută.

Având în vedere caracterul exploratoriu al studiului, aceste aplicații trebuie considerate drept posibile indicații clinice și nu recomandări terapeutice definitive.

8. Nivelul dovezilor, limitări și transparență

Această publicație reprezintă un studiu pilot prospectiv de cohortă, corespunzător unui nivel observațional al dovezilor științifice.

Autorii evidențiază mai multe limitări metodologice importante: numărul redus de participanți (9 pacienți), lipsa unui grup de control, caracterul monocentric al studiului și perioada relativ scurtă de urmărire de douăsprezece luni. Aceste aspecte limitează generalizarea rezultatelor și împiedică formularea unor concluzii privind predictibilitatea pe termen lung a tratamentului.

Autorii declară absența conflictelor de interese și precizează că studiul nu a beneficiat de finanțare externă specifică. De asemenea, subliniază că rezultatele trebuie considerate preliminare și generatoare de ipoteze pentru cercetări viitoare.

9. Punctele-cheie ale studiului

• Tipul studiului: Studiu pilot prospectiv de cohortă
• Nivelul dovezilor: Studiu observațional prospectiv
• Populația studiată: 9 pacienți cu atrofie alveolară severă
• Numărul implanturilor: 9 implanturi subperiostale personalizate inserate la nivelul maxilarului superior
• Durata urmăririi: 12 luni
• Criteriul principal de evaluare: Calitatea vieții asociată sănătății orale (OHIP-14)
• Criterii secundare: Satisfacția pacienților (NRS), complicații postoperatorii, stabilitatea implanturilor și necesitatea reintervenției
• Rezultatul principal: Îmbunătățirea semnificativă a calității vieții și a satisfacției pacienților după un an
• Concluzia științifică: Implanturile subperiostale personalizate pot reprezenta o opțiune terapeutică promițătoare pentru pacienții atent selectați cu atrofie alveolară severă atunci când implanturile endoosoase convenționale nu sunt fezabile.
• Limitări principale: Număr redus de pacienți, studiu monocentric, lipsa grupului de control și perioadă scurtă de urmărire.

10. Impact științific

Acest studiu aduce date prospective suplimentare privind utilizarea implanturilor subperiostale personalizate în contextul dezvoltării implantologiei digitale. Spre deosebire de numeroase studii anterioare, axate în principal pe supraviețuirea implanturilor sau pe rezultatele chirurgicale, această cercetare acordă o importanță deosebită rezultatelor raportate de pacienți, oferind o perspectivă mai amplă asupra succesului reabilitării implanto-protetice.

Rezultatele susțin necesitatea integrării indicatorilor privind calitatea vieții și satisfacția pacientului alături de parametrii clinici și radiologici tradiționali în evaluarea tratamentelor implantologice. În același timp, autorii subliniază necesitatea unor studii prospective multicentrice, cu eșantioane mai mari și perioade de urmărire extinse, pentru confirmarea acestor rezultate și definirea mai clară a rolului implanturilor subperiostale personalizate în practica implantologică modernă.

11. Concluzie editorială

Acest studiu pilot oferă rezultate preliminare încurajatoare privind utilizarea implanturilor subperiostale personalizate la pacienții cu atrofie severă a maxilarului. Îmbunătățirea semnificativă a calității vieții asociate sănătății orale și nivelul ridicat de satisfacție raportat de pacienți evidențiază potențialul acestei abordări digitale personalizate. Totuși, limitările metodologice impun o interpretare prudentă a rezultatelor, care necesită confirmare prin studii prospective mai ample și cu perioade de urmărire mai lungi.