Evaluarea fiabilității și a calității educaționale a videoclipurilor de pe YouTube™ și TikTok™ despre implanturile subperiostale personalizate: o analiză metodologică transversală

Göksel Tımarcıoğlu, Erdal Cem Kargu, Hülya Çerçi Akçay, Başak Tımarcıoğlu

Full text link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41947131/

Evaluarea fiabilității și a calității educaționale a videoclipurilor de pe YouTube™ și TikTok™ despre implanturile subperiostale personalizate: o analiză metodologică transversală

1. Referință științifică

• Titlul studiului: Evaluating the Reliability and Educational Quality of YouTube™ and TikTok™ Videos on Custom Subperiosteal Implants: A Cross-Sectional Methodological Analysis
• Autori: Göksel Tımarcıoğlu, Erdal Cem Kargu, Hülya Çerçi Akçay, Başak Tımarcıoğlu
• Revista științifică: BMC Oral Health
• Anul publicării: 2026
• DOI: 10.1186/s12903-026-08290-x

2. Context științific

Platformele de distribuire a videoclipurilor au devenit una dintre principalele surse de informare în domeniul sănătății pentru pacienți și pentru publicul larg. În implantologia orală, tot mai multe persoane caută informații despre tratamente înainte de prima consultație, ceea ce transformă platforme precum YouTube™ și TikTok™ în instrumente importante de informare medicală. Totuși, această accesibilitate ridicată ridică întrebări privind acuratețea științifică, transparența și valoarea educațională a informațiilor disponibile.

Implanturile subperiostale personalizate reprezintă o opțiune terapeutică destinată în special pacienților cu atrofie alveolară severă, la care tratamentul cu implanturi endoosoase convenționale poate fi limitat. Planificarea acestor tratamente se bazează pe fluxuri digitale și tehnologii CAD/CAM, necesitând o bună înțelegere a indicațiilor, etapelor chirurgicale, beneficiilor și limitărilor procedurii.

Deși conținutul stomatologic este din ce în ce mai prezent pe rețelele sociale, există puține studii care să fi evaluat în mod specific calitatea informațiilor despre implanturile subperiostale personalizate. Acest studiu urmărește să acopere această lacună printr-o analiză sistematică a valorii educaționale și a fiabilității videoclipurilor disponibile pe cele două platforme.

3. Obiectivul studiului

Obiectivul principal al studiului a fost evaluarea sistematică a fiabilității științifice, a calității educaționale și a transparenței informațiilor prezentate în videoclipurile despre implanturile subperiostale personalizate publicate pe YouTube™ și TikTok™.

Autorii nu au analizat eficacitatea clinică a tehnicii implantare, ci au urmărit să stabilească dacă materialele video disponibile public oferă pacienților informații corecte, complete și utile. Pentru aceasta au utilizat mai multe instrumente de evaluare validate la nivel internațional, destinate măsurării calității informațiilor medicale adresate publicului larg.

4. Metodologie

Studiul a fost conceput ca un studiu observațional transversal cu caracter metodologic, bazat pe analiza videoclipurilor disponibile public pe internet.

Căutarea a fost efectuată la 28 octombrie 2025 pe platformele YouTube™ și TikTok™, utilizând cuvinte-cheie în limbile engleză și turcă referitoare la implanturile subperiostale personalizate. Inițial au fost identificate aproximativ 2.326 de videoclipuri. În conformitate cu metodologia utilizată frecvent în studiile privind rețelele sociale, au fost analizate doar primele 140 de rezultate generate de algoritmii platformelor. După aplicarea criteriilor de includere și excludere, analiza finală a cuprins 38 de videoclipuri, dintre care 23 proveneau de pe YouTube™ și 15 de pe TikTok™.

Fiecare videoclip a fost evaluat independent de doi evaluatori instruiți anterior. Calitatea educațională și fiabilitatea științifică au fost analizate cu ajutorul a patru instrumente validate:

• Global Quality Scale (GQS)
• DISCERN
• JAMA Benchmark Criteria
• Video Information and Quality Index (VIQI)

În plus, autorii au elaborat o grilă proprie de evaluare, alcătuită din șapte domenii specifice implanturilor subperiostale, incluzând definiția, indicațiile, etapele intervenției, avantajele și dezavantajele, comparația cu alte tehnici, monitorizarea postoperatorie și informațiile destinate pacienților. Autorii precizează că această grilă suplimentară nu a fost validată formal și a fost utilizată exclusiv în scop descriptiv. Analiza statistică a inclus corelații Spearman, teste Kruskal–Wallis și analiză ierarhică de grupare.

5. Principalele rezultate

Analiza a evidențiat o calitate educațională globală moderată a videoclipurilor analizate, existând însă diferențe importante între materialele individuale. Scorurile medii au fost de 2,66 ± 1,43 pentru Global Quality Scale, 32,71 ± 21,66 pentru DISCERN, 1,70 ± 0,54 pentru criteriile JAMA și 10,83 ± 4,90 pentru Video Information and Quality Index. Aceste rezultate arată că unele videoclipuri oferă informații utile și bine structurate, însă multe dintre ele omit aspecte importante ale tratamentului sau furnizează explicații insuficient dezvoltate.

Între instrumentele validate de evaluare s-au observat corelații pozitive puternice, ceea ce confirmă concordanța acestora în aprecierea calității informațiilor. În schimb, popularitatea videoclipurilor nu s-a asociat cu o calitate științifică superioară. Materialele cu cel mai mare număr de vizualizări și aprecieri au obținut, în general, scoruri JAMA mai reduse, sugerând că succesul pe rețelele sociale nu reflectă neapărat transparența sau fiabilitatea informațiilor medicale prezentate.

Comparând cele două platforme, videoclipurile publicate pe YouTube™ au obținut scoruri semnificativ mai mari decât cele de pe TikTok™ pentru GQS, DISCERN și VIQI. În ceea ce privește criteriile JAMA, nu au fost identificate diferențe semnificative din punct de vedere statistic. Videoclipurile realizate de instituții universitare și de medici stomatologi au prezentat descriptiv scoruri de calitate mai ridicate, însă aceste diferențe nu au atins semnificație statistică. Concordanța dintre cei doi evaluatori a fost excelentă pentru toate instrumentele utilizate, demonstrând reproducibilitatea evaluării.

6. Analiză clinică

Acest studiu nu evaluează performanța clinică a implanturilor subperiostale personalizate, ci calitatea informațiilor pe care pacienții le pot găsi online înaintea unei consultații de implantologie. În contextul în care rețelele sociale au devenit una dintre principalele surse de informare medicală, acuratețea și caracterul educațional al conținutului disponibil sunt esențiale pentru susținerea unui proces decizional informat. Rezultatele arată însă că videoclipurile disponibile prezintă o calitate foarte variabilă și că multe dintre acestea nu oferă informații suficiente pentru o înțelegere completă a tratamentului.

Unul dintre cele mai importante rezultate ale studiului este lipsa unei relații între popularitatea videoclipurilor și calitatea lor științifică. Materialele cu cel mai mare număr de vizualizări sau aprecieri nu au fost neapărat cele care au furnizat cele mai transparente sau mai bine documentate informații. Din perspectivă clinică, această observație este deosebit de importantă, deoarece pacienții pot interpreta în mod eronat popularitatea unui videoclip ca pe un indicator al credibilității sale. În cazul unor proceduri complexe, precum implanturile subperiostale personalizate, informațiile incomplete pot genera așteptări nerealiste și o înțelegere insuficientă a indicațiilor, limitărilor și riscurilor asociate tratamentului.

Autorii subliniază, de asemenea, că diferențele observate între YouTube™ și TikTok™ trebuie interpretate cu prudență. Deși videoclipurile de pe YouTube™ au obținut scoruri semnificativ mai bune în cadrul mai multor instrumente de evaluare, acest lucru nu înseamnă că platforma este în mod inerent superioară. Formatul scurt caracteristic TikTok™ limitează în mod natural cantitatea de informații care poate fi prezentată într-un singur videoclip, iar instrumente precum DISCERN sau Global Quality Scale tind să favorizeze materialele mai ample și mai detaliate. Prin urmare, diferențele observate pot reflecta parțial caracteristicile fiecărei platforme și nu exclusiv calitatea științifică a conținutului.

Analiza calitativă a evidențiat, de asemenea, că numeroase videoclipuri pun accentul pe demonstrațiile chirurgicale și pe rezultatele estetice finale, acordând o atenție redusă unor aspecte esențiale precum selecția pacienților, contraindicațiile, complicațiile potențiale, îngrijirea postoperatorie și monitorizarea pe termen lung. Având în vedere că implanturile subperiostale personalizate sunt destinate în principal pacienților cu atrofie osoasă severă și presupun planificare digitală CAD/CAM complexă, aceste informații sunt indispensabile pentru o educație corectă a pacienților.

Este important de subliniat că studiul nu demonstrează o influență directă a conținutului din rețelele sociale asupra deciziilor terapeutice sau asupra rezultatelor clinice. Contribuția sa constă în descrierea calității informațiilor disponibile în prezent și în evidențierea necesității dezvoltării unor materiale educaționale audiovizuale bazate pe dovezi științifice, elaborate de universități, societăți profesionale și specialiști cu experiență în implantologia orală.

7. Aplicații clinice

Rezultatele acestui studiu sunt relevante în special pentru educația pacienților și pentru comunicarea clinică în implantologia orală. Un număr tot mai mare de pacienți caută informații despre tratamentele implantare pe platformele sociale înainte de consultație, ceea ce face necesară completarea și clarificarea acestor informații în cadrul discuției cu medicul.

Pentru implantologi, chirurgii oro-maxilo-faciali și medicii stomatologi, studiul subliniază importanța identificării eventualelor informații eronate sau incomplete provenite din mediul online și a explicării indicațiilor terapeutice, a planificării digitale, a etapelor intervenției, a îngrijirii postoperatorii și a limitărilor implanturilor subperiostale personalizate. În plus, rezultatele susțin dezvoltarea unor materiale educaționale de înaltă calitate de către universități și organizații profesionale, care să completeze consultația clinică și să contribuie la o mai bună informare a pacienților.

8. Nivelul dovezilor, limitări și transparență

Această publicație reprezintă un studiu observațional transversal cu caracter metodologic, bazat pe analiza unor videoclipuri disponibile public pe internet. Prin urmare, nivelul dovezilor este unul descriptiv și nu permite formularea unor concluzii privind eficacitatea clinică a implanturilor subperiostale personalizate sau stabilirea unor relații cauzale între calitatea informațiilor și comportamentul pacienților.

Autorii recunosc mai multe limitări metodologice. Eșantionul final a inclus doar 38 de videoclipuri, ceea ce limitează posibilitatea generalizării rezultatelor. În plus, analiza s-a limitat la materiale în limbile engleză și turcă, iar toate căutările au fost efectuate din Turcia, ceea ce poate influența rezultatele generate de algoritmii platformelor. Indicatorii de interacțiune nu au putut fi standardizați complet între YouTube™ și TikTok™, iar grila de evaluare elaborată special pentru implanturile subperiostale nu a fost validată formal. Deși concordanța dintre cei doi evaluatori a fost excelentă, instrumentele utilizate păstrează inevitabil un anumit grad de subiectivitate.

În ceea ce privește transparența, autorii declară că nu au beneficiat de finanțare externă și că nu există conflicte de interese. Ei precizează, de asemenea, că ChatGPT a fost utilizat exclusiv pentru îmbunătățirea clarității și calității lingvistice a manuscrisului, în timp ce concepția studiului, interpretarea rezultatelor și concluziile finale au rămas în întregime responsabilitatea autorilor.

9. Aspecte esențiale ale studiului

• Tipul studiului: Studiu observațional transversal cu caracter metodologic, bazat pe analiza videoclipurilor publice de pe YouTube™ și TikTok™ referitoare la implanturile subperiostale personalizate.
• Nivelul dovezilor: Studiu observațional descriptiv.
• Eșantion analizat: 38 de videoclipuri, dintre care 23 publicate pe YouTube™ și 15 pe TikTok™.
• Numărul de pacienți sau implanturi: Nu se aplică.
• Durata urmăririi: Nu se aplică.
• Criteriul principal de evaluare: Calitatea educațională, fiabilitatea științifică, transparența informațiilor și calitatea audiovizuală a videoclipurilor, evaluate prin Global Quality Scale (GQS), DISCERN, JAMA Benchmark Criteria și Video Information and Quality Index (VIQI).
• Rezultatele principale:
  • Calitatea educațională generală a videoclipurilor a fost moderată.
  • A fost observată o concordanță ridicată între instrumentele validate de evaluare.
  • Videoclipurile de pe YouTube™ au obținut scoruri semnificativ mai mari decât cele de pe TikTok™ pentru GQS, DISCERN și VIQI.
  • Popularitatea videoclipurilor, măsurată prin numărul de vizualizări și aprecieri, nu s-a asociat cu o fiabilitate științifică sau o transparență mai ridicată.
• Concluzia științifică: Calitatea informațiilor disponibile pe platformele sociale despre implanturile subperiostale personalizate este foarte variabilă. Autorii subliniază necesitatea dezvoltării unor materiale educaționale bazate pe dovezi științifice, elaborate de profesioniști și instituții academice, pentru îmbunătățirea informării pacienților.
• Principalele limitări:
  • Dimensiunea redusă a eșantionului (38 de videoclipuri).
  • Analiza limitată la conținut în limbile engleză și turcă.
  • Căutările au fost efectuate dintr-o singură locație geografică.
  • Lipsa unei standardizări complete a indicatorilor de interacțiune între cele două platforme.
  • Grila de evaluare specifică elaborată de autori nu a fost validată formal.
  • Designul observațional descriptiv nu permite stabilirea unor relații de cauzalitate.

10. Impactul științific

Acest studiu contribuie la extinderea cunoștințelor privind calitatea informațiilor medicale disponibile pe rețelele sociale, abordând un domeniu insuficient investigat până în prezent: implanturile subperiostale personalizate. În timp ce numeroase cercetări anterioare s-au concentrat asupra implanturilor dentare convenționale, ortodonției sau altor tratamente stomatologice, această lucrare analizează o opțiune terapeutică avansată destinată pacienților cu atrofie osoasă severă și bazată pe planificare digitală individualizată.

Una dintre cele mai importante contribuții ale studiului este demonstrarea faptului că popularitatea unui videoclip nu reprezintă un indicator fiabil al calității sale științifice. Relația negativă observată între nivelul de interacțiune al utilizatorilor și transparența informațiilor evidențiază una dintre provocările majore ale educației medicale în era digitală: algoritmii platformelor favorizează adesea conținutul cu impact ridicat asupra publicului, indiferent de rigoarea sa științifică.

De asemenea, studiul confirmă utilitatea instrumentelor validate precum GQS, DISCERN, JAMA Benchmark Criteria și VIQI pentru evaluarea obiectivă a calității resurselor educaționale disponibile online. În același timp, identifică deficiențe recurente în informațiile adresate pacienților, în special în ceea ce privește indicațiile terapeutice, contraindicațiile, riscurile potențiale, monitorizarea postoperatorie și limitările tratamentului.

Deși nu investighează rezultatele clinice ale implanturilor subperiostale personalizate, studiul oferă un cadru metodologic solid pentru cercetări viitoare dedicate evaluării impactului informațiilor digitale asupra nivelului de înțelegere al pacienților, asupra consimțământului informat și asupra procesului de luare a deciziilor în implantologia orală.

11. Concluzie editorială

Acest studiu demonstrează că nivelul calității videoclipurilor publicate pe YouTube™ și TikTok™ despre implanturile subperiostale personalizate este foarte variabil. Deși videoclipurile de pe YouTube™ oferă, în medie, informații educaționale mai complete decât cele de pe TikTok™, popularitatea unui videoclip nu trebuie interpretată ca un indicator al credibilității sale științifice.

Pentru medicii implantologi, chirurgii oro-maxilo-faciali și instituțiile academice, aceste rezultate subliniază importanța dezvoltării unor materiale audiovizuale bazate pe dovezi științifice, capabile să completeze informațiile oferite în cadrul consultației și să contribuie la o educație mai bună a pacienților. Deși studiul are un caracter descriptiv și nu evaluează rezultatele terapeutice, el evidențiază rolul tot mai important al comunicării digitale în implantologia modernă și necesitatea promovării unor resurse educaționale riguroase, transparente și cu adevărat utile pentru practica clinică.